Subiectele Summitului CPE, dezbătute la postul public de televiziune: R. Moldova și Ucraina, parte a noului scut european de apărare
Uniunea Europeană își consolidează frontul strategic în fața agresiunii ruse, accelerând integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în arhitectura de securitate comună, iar cei 27 de liderii europeni, reuniți la Copenhaga, identifică soluții pentru un răspuns coordonat la provocările de securitate regională, inclusiv construirea unui „zid anti-drone” pentru protejarea continentului. Constatările au fost făcute de politologul român Cătălin Gabriel Done și corespondentul Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Politologul român Cătălin Gabriel Done a remarcat determinarea UE de a uni pozițiile liderilor în fața agresiunii ruse, ceea ce ar putea accelera deciziile privind sancțiunile și asistența militară. Referindu-se la posibile soluții, politologul a adus exemplul unui mecanism de cooperare cu Ucraina.
„António Costa (n.r. președintele Consiliului European António Costa) a propus un mecanism prin care să se permită avansarea candidaturii Ucrainei la UE ce se bazează pe folosirea celor existente pentru cooperarea aprofundată. Însă, din perspectiva dreptului european, nu poți să dai efect complet unui proces de aderare fără unanimitatea și ratificarea de către toate statele membre, prevăzut de tratatele UE”, a explicat acesta.
Analizând aspectele de securitate, politologul a anticipat alocări și pentru state candidate precum R. Moldova.
„Summitul va sublinia încă o dată consolidarea apărării europene, în contextul încălcărilor recente ale spațiului aerian al unor state membre ale UE și NATO de către Federația Rusă și în contextul amenințărilor de securitate la adresa Republicii Moldova. Aceste provocări vor fi evidențiate și în următoarele zile, pentru că liderii europeni vor sublinia nevoia ca Uniunea Europeană să fie capabilă să răspundă în mod eficient, autonom și coordonat la amenințări”, a relevat Done.
Un alt punct-cheie abordat de politologul român – dezvoltarea bazei industriale de apărare, achizițiile comune de armament și includerea Ucrainei și Republicii Moldova ca beneficiari, fapt ce ar transforma statele vecine în parteneri strategici.
„Ce se va propune, practic, și se va discuta este creșterea capacității de apărare a Uniunii Europene până în 2030, întărirea capacităților și a finanțării în domeniul apărării. Și vedem că există din ce în ce mai multe voci care propun ca Ucraina și R. Moldova să fie beneficiari secundari ai fondurilor SAVE (pentru armată, cercetare, dezvoltare militară, pentru tehnologii noi)”, a explicat analistul de peste Prut.
„UE, în ansamblul său, își consolidează propriile capacități de apărare, pregătindu-se practic să facă față provocărilor directe la securitatea statelor membre și una dintre provocări ar fi inclusiv o pasivitate din partea SUA la adresa securității și angajamentelor față de aliați”, a mai spus Cătălin Gabriel Done.
În cadrul aceleiași ediții, corespondentul Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe, a descris reuniunea daneză drept un front comun împotriva lui Vladimir Putin. El a criticat abordarea liderului SUA privind rachetele Tomahawk.
„Trump nu oferă acele rachete pe tavă, ci așteaptă ca europenii să le plătească. Ele sunt foarte scumpe, milioane de dolari. Europenii s-au angajat să plătească. Sunt reuniți, în Danemarca, țară care deține actualmente președinția rotativă a UE și evident că aceasta este tema principală a discuțiilor. Dar nu putem să credem că săptămâna viitoare vor fi lansate rachete Tomahawk. E vorba doar de o strategie a retoricii și toată lumea știe, în special diplomații europeni, că Trump este imprevizibil. Așa că discuțiile între cei 27 de lideri europeni sunt o strategie comună în fața lui Putin”, a constatat Alexe.
Dincolo de diplomația informală, jurnalistul a detaliat că între Putin și Trump este vizibilă o „ranchiună personală”, iar Donald Trump nu se va impune dacă nu va întreprinde „o măsură concretă precum sancțiuni teribile impuse Rusiei”.
Drept exemplu, Alexe a adus intenția liderilor europeni, reuniți la Copenhaga, care discută posibilitatea de a confisca bunurile, activele rusești din Europa ce depășesc aproape 250 de miliarde de euro, bani pe care ar vrea să-i folosească pentru Ucraina.
„Sigur că sunt obstacole juridice, dar este un pas concret, și nu în culise”, a conchis editorialistul Dan Alexe.
Între 1 și 2 octombrie, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Copenhaga, în cadrul unui summit informal axat pe provocările de securitate și apărare regională. În ajunul reuniunii, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că Europa traversează „cea mai periculoasă perioadă de la al Doilea Război Mondial încoace”, mai gravă decât Războiul Rece, subliniind necesitatea unui răspuns puternic la războiul hibrid dus de Rusia. În cadrul unei conferințe de presă, conceptul așa-numitului „zid anti-dronă” a fost în centrul discuțiilor.
Și președinta Maia Sandu va ține un discurs în cadrul summitului și va avea întrevederi bilaterale cu lideri europeni, în contextul eforturilor de aderare a Republicii Moldova la UE.
Comunitatea Politică Europeană este o inițiativă lansată de președintele francez Emmanuel Macron, care promovează dialogul și cooperarea între statele UE.
