Scrutinul parlamentar din 28 septembrie a fost „parțial liber și parțial corect”, constată CALC
Scrutinul parlamentar din 28 septembrie a fost „parțial liber și parțial corect”, potrivit constatărilor Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC). Chiar dacă autoritățile au gestionat profesionist alegerile, aplicarea legii nu a fost uniformă. Observatorii au constatat discrepanțe în ceea ce privește adunările publice și utilizarea resurselor administrative, iar lipsa unei comunicări coerente între instituții a alimentat percepția că procesul electoral a fost influențat politic.
Climat electoral complex, marcat de polarizare socială și politică
Secretara Coaliției, Polina Panainte, a menționat, în cadrul conferinței de presă la care a fost prezentat raportul organizației, că alegerile au avut loc într-un climat complex, marcat de polarizare socială și politică, dar și de tentative de influență externă, specifice războiului hibrid. Procesul electoral a fost administrat profesionist de Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu legislația, iar autoritățile au manifestat o mobilizare sporită pentru a combate finanțarea netransparentă și corupția electorală.
Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte constată, de asemenea, că instituțiile statului au demonstrat reziliență în fața interferențelor străine, iar cetățenii au participat activ la vot, ceea ce a contribuit la protejarea integrității procesului democratic. Spre deosebire de anii trecuți, cooperarea între instituții precum CEC, Inspectoratul General al Poliției, Procuratura, SIS și Consiliul Audiovizualului a fost mai strânsă și mai vizibilă.
Totodată, aplicarea legii nu a fost uniformă. „Deciziile privind neînregistrarea unor concurenți electorali, motivate inclusiv pe baza unor informații confidențiale, au ridicat semne de întrebare privind transparența și prerogativele unor instituții în procesul electoral”, a declarat Polina Panainte.
Utilizarea resurselor administrative
Nicolae Panfil, director de program la Promo-LEX, a evidențiat un alt fenomen problematic: utilizarea resurselor administrative în sprijinul unor concurenți, inclusiv prin mobilizarea organizată a angajaților instituțiilor publice sau folosirea infrastructurii și mijloacelor financiare ale statului pentru promovare electorală.
„Aceste practici au afectat echitatea competiției și au creat percepția unei implicări abuzive a autorităților în favoarea unor concurenți electorali. De asemenea, campania a fost marcată de promisiuni nerealiste și de mesaje care contravin valorilor democratice și drepturilor fundamentale, inclusiv atacuri la adresa jurnaliștilor și a organizațiilor societății civile”, a subliniat Nicolae Panfil.
Observatorii au atras atenția și asupra implicării indirecte a cultelor religioase în campanie, precum și asupra faptului că în stânga Nistrului concurenții electorali, presa și societatea civilă nu au avut acces la alegători.
Finanțarea campaniilor: reguli mai stricte, practici sofisticate de corupție
Noile reglementări privind finanțarea campaniilor au adus un control mai strict și sancțiuni proporționale. În ansamblu, disciplina financiară a concurenților a fost mai bună decât în scrutinele anterioare. Totuși, observatorii au constatat forme sofisticate de corupție electorală, mai greu de documentat.
„Au fost constatate cazuri de mobilizare remunerată a participanților la proteste, utilizarea aplicațiilor de mesagerie criptată pentru coordonarea campaniei și transferuri financiare netransparente, precum și simulări de plebiscite și colectări ilegale de date personale”, a precizat Nicolae Panfil.
Mass-media: progrese legislative, dar și partizanat
Raportul subliniază că legislația audiovizuală a fost armonizată cu standardele europene, iar Consiliul Audiovizualului a extins monitorizarea și asupra mediului online. Unele televiziuni au asigurat acces echilibrat concurenților electorali, însă altele au reflectat preponderent activitatea instituțiilor statului.
Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte a documentat abateri grave de partizanat politic și nerespectarea Codului audiovizual, inclusiv la televiziunea publică din Găgăuzia (GRT). Totodată, presa independentă a fost ținta unor campanii online masive de dezinformare și atacuri coordonate. Campania din 2025 s-a caracterizat printr-o utilizare intensă a platformelor online și a rețelelor sociale.
„Acestea au devenit principalul canal de comunicare, de mobilizare și de promovare pentru partide și candidați. Însă în online s-au desfășurat și multiple, ample campanii coordonate de dezinformare și falsuri, care au putut să submineze încrederea în instituțiile publice și să exploateze temerile legate de securitate și război”, a punctat directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
Incluziune și acces la vot
Numărul secțiilor de votare din străinătate a crescut cu 30% la alegerile parlamentare din acest an. Totuși, în Rusia, Israel și Ucraina au fost deschise doar câte două secții, invocându-se motive de securitate. În cazul alegătorilor din regiunea transnistreană, reamplasarea secțiilor și reducerea numărului de buletine au limitat accesul efectiv la urne, au remarcat observatorii.
„În consecință, aceste măsuri au restrâns dreptul de vot, iar modul de adoptare a unor astfel de decizii a alimentat neclarități și suspiciuni cu privire la corectitudinea și echitatea procesului electoral. În acest sens, solicităm mai multă transparență în acest proces”, a menționat Tudor Arnăut, secretarul Consiliului Național al Tineretului din Moldova (CNTM).
Totodată, Raportul CALC evidențiază progrese în asigurarea dreptului la vot pentru persoanele cu dizabilități, chiar și pe fundalul problemelor persistente privind accesibilitatea fizică a secțiilor de votare. În privința reprezentării de gen, respectarea cotei obligatorii a crescut numărul candidatelor, însă femeile vor deține mai puțin de 40% din mandatele parlamentare (aproximativ 37 din 101). O evoluție pozitivă este creșterea participării tinerilor, semnificativ mai mare decât la scrutinele precedente.
Concluzii și recomandări
„Progresele în consolidarea cadrului juridic și instituțional, mobilizarea autorităților pentru combaterea corupției electorale și participarea înaltă a alegătorilor, inclusiv din diasporă, demonstrează voința societății de a apăra democrația. În același timp, rămân provocări majore: finanțarea netransparentă a campaniilor, utilizarea resurselor administrative, proliferarea dezinformării și polarizarea discursului politic”, a conchis secretara CALC, Polina Panainte.
Reprezentanții Coaliției au făcut apel la autorități să continue reformele și să aplice consecvent legea, astfel încât viitoarele scrutine să asigure un cadru mai predictibil, mai transparent și deplin inclusiv. De asemenea, CALC subliniază responsabilitatea actorilor politici și a instituțiilor media de a contribui la consolidarea unui climat electoral bazat pe respectarea legii, a drepturilor fundamentale și a valorilor democratice.
Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, formată dintr-o rețea de organizații neguvernamentale cu expertiză în domeniul electoral, monitorizează procesele electorale din Republica Moldova de peste două decenii.
CITIȚI ȘI:
