Analiză: Peste 647 de mii de mesaje false au vizat alegerile parlamentare din R. Moldova

Alegerile parlamentare din R. Moldova au fost marcate de o amplă campanie de dezinformare a alegătorilor. O organizație neguvernamentală de la Chișinău a monitorizat canalele de Telegram și Tiktok și a identificat peste 647 de mii de mesaje denigratoare, care au adunat milioane de vizualizări. Prin intermediul postărilor respective erau transmise mesaje politice, cu scopul de a ataca valori ca democrația, identitatea națională sau viitorul european al R. Moldova.
Potrivit raportului „Radiografia spațiului informațional înainte de alegerile parlamentare din 2025”, realizat de Agenția Granat și prezentat luni, 6 octombrie, într-o conferință de presă, pe Telegram au fost identificate peste 470 de canale cu mesaje politice, care au generat peste 350 de mii de postări, precum și mai multe portaluri de știri din R. Moldova, care au promovat mesaje legate de campania electorală.
Artur Gurău, directorul Agenției Granat, a declarat că, în total, au fost monitorizate peste 647.292 de mesaje pe Tiktok, Telegram și texte jurnalistice.
Potrivit lui Gurău, o mare parte din cele trei milioane de conturi de Tiktok asociate cu R. Moldova erau false. Aproximativ 4.800 din acesta au fost activ implicate în perioada electorală pentru a transmite mesaje politice și au produs peste 175 de mii de Tiktok-uri pe teme legate de alegerile parlamentare.
„Pe Tiktok a crescut de patru ori intensitatea mesajelor publicate, cu cele mai multe mesaje publicate chiar în ziua alegerilor - aproape 3.600 de postări. După asta se vede o scădere drastică, revenind cumva la o rată normală de la 600 până la 1.000 de mesaje cu caracter politic. Când este vorba de Telegram, probabil această creștere în ziua alegerilor este explicabilă. Ce diferă de anul trecut este faptul că, înainte de alegeri, nu a existat această rată sporită și probabil acesta este rezultatul efortului instituțiilor din Moldova, al investigațiilor efectuate, al activității poliției, pentru că nu au obținut efectul pe care și l-au dorit cei care făceau aceste activități coordonate”, a menționat Artur Gurău.
Aceeași sursă a enumerat cele mai populare narațiuni promovate de conturile monitorizate.
„S-a exagerat și s-a creat o imagine că totul este foarte rău, că problemele reale care afectează întreaga societate sunt datoria de stat, inflația. Faptul că există un exod al populației a fost un mesaj amplificat, exagerat și prezentat în termeni apocaliptici - colaps, faliment - omițând, de fapt, contextul regional legat de criza energetică, război, pandemie. Atacuri la persoană și ridiculizarea – liderii partidului de guvernământ au fost atacați, fiind folosit limbaj denigrator ca „ciuma galbenă”, iar gafele de comunicare au fost exploatate la maximum pentru a crea o imagine de aroganță”, a declarat Artur Gurău.
De asemenea, o altă narațiune populară detectată este atacarea guvernării privind practici specifice regimurilor oligarhice anterioare - capturarea justiției, presiuni politice sau oprimarea opoziției.
Monitorizarea a mai arătat că a existat o activitate coordonată a mesajelor lansate de canale proruse, dar care au fost amplificate de actori interni. Printre cele mai populare narațiuni se numărau delegitimarea alegerilor, renunțarea la religie sau venirea homosexualilor.
Totodată, frica de război a fost promovată de toate taberele, au constatat autorii studiului.
Potrivit raportului, cele mai afectate de valul de manipulare au fost regiunile din nordul R. Moldova, regiunea transnistreană și Zona de Securitate, unde lipsa vocilor independente a permis propagarea rapidă a mesajelor manipulatoare. În total, peste o sută de narațiuni diferite au fost identificate, fiecare apărând de peste șase sute de ori pe rețelele sociale.
Autorii analizei au concluzionat că aceste narațiuni și-au atins parțial obiectivul de a demoraliza oamenii.
Pentru a contracara aceste fenomene, Artur Gurău, alături de echipa și partenerii săi, au organizat zece evenimente cu peste cinci mii de participanți.
„Nu am așteptat ca autoritățile să reacționeze. Am decis să ne mobilizăm și să construim o comunitate de creatori independenți de conținut. (...) Trebuie să ne organizăm și să colaborăm între noi pentru a contracara campaniile de manipulare. Spațiul informațional este ca o poliță de supermarket – dacă nu există produse alternative, oamenii consumă ce găsesc”, a concluzionat Artur Gurău.
CITIȚI ȘI: