Raport SUA: R. Moldova progresează pe calea spre UE, dar rămâne afectată de corupție și stagnare economică
Republica Moldova a înregistrat progrese în reformele economice și în consolidarea instituțiilor democratice, dar continuă să se confrunte cu probleme de corupție, birocrație și instabilitate în justiție, constată Departamentul de Stat al Statelor Unite în Raportul privind Climatul Investițional 2025, publicat în luna septembrie. Documentul descrie R. Moldova ca fiind o țară „cu un potențial semnificativ de creștere” în contextul integrării europene, dar precizează că acesta este încă limitat de lipsa de productivitate, exodul forței de muncă tinere, slăbiciunea instituțiilor și persistența corupției la nivel înalt.
Corupția — obstacolul principal pentru investitori
În capitolul dedicat guvernanței și integrității instituționale, Departamentul de Stat menționează că, în pofida reformelor inițiate de Guvern, corupția rămâne endemică.
„Guvernul a făcut pași importanți pentru a investiga și sancționa corupția, dar progresul este lent. R. Moldova continuă să fie afectată de un nivel ridicat de corupție care subminează încrederea publicului și încetinește dezvoltarea economică”, se menționează în document.
Raportul amintește că R. Moldova ocupă locul 76 din 180 de țări în Indicele de Percepție a Corupției 2024, menținând cel mai bun scor din ultimii zece ani, dar notează că „instanțele judecătorești rămân vulnerabile la influență politică și sunt percepute ca netransparente”.
Printre reformele considerate esențiale, raportul menționează vetting-ul judecătorilor și procurorilor, crearea completelor de judecată specializate în cazuri de corupție, măsurile de confiscare a averilor nejustificate și tratatele internaționale de schimb de date privind proprietățile și conturile ascunse.
CRJM: „Reforma justiției trebuie dusă până la capăt”
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, consideră că raportul american „reflectă obiectiv direcția corectă în care se află justiția moldovenească”, dar avertizează asupra riscului de stagnare.
„Cred că sunt multe chestii bine punctate în acest raport. Încă o dată se confirmă, inclusiv la nivel internațional, că justiția merge într-o direcție corectă. Acel clasament care ne plasează pe cel mai înalt loc din ultimii zece ani demonstrează că lucrurile merg într-o direcție bună”, a comentat Ilie Chirtoacă pentru Teleradio-Moldova.
Expertul atrage însă atenția că lipsa de comunicare publică și de consecvență în implementarea reformei rămâne o problemă majoră.
„Este foarte important ca reforma justiției să nu se oprească aici. Procesele de vetting, consolidarea independenței instituțiilor, schimbările la nivelul procuraturii – toate trebuie continuate de noul Parlament. Reformele sunt corecte, dar pentru a crește încrederea oamenilor în sistem e nevoie de rezultate concrete — condamnări reale pentru cei care au furat și au devalizat sistemul bancar”, a punctat expertul.
Chirtoacă a mai spus că raportul evidențiază „nevoia de consolidare a independenței procurorilor” și de o abordare atentă a proiectului privind comasarea Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), avertizând asupra „riscului de slăbire a specializării instituționale”.
O economie fragilă, dependentă de sprijinul extern
Potrivit raportului Departamentului de Stat, economia R. Moldova „nu s-a recuperat complet după scăderea de 4,6% din 2022, determinată de criza energetică și perturbările comerciale cauzate de războiul din Ucraina”.
Creșterea economică din 2024 a fost de doar 0,1%, iar perspectivele pentru 2025 depind în mod direct de „implementarea reformelor structurale și de progresele în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.
„Economia Moldovei se confruntă cu provocări semnificative: productivitate scăzută, migrația forței de muncă, corupție endemică și o rețea ineficientă de întreprinderi de stat”, menționează Departamentul de Stat.
Raportul amintește că R. Moldova a fost puternic afectată de întreruperea lanțurilor de aprovizionare din Est. Până în 2022, aproape 20% din importuri proveneau din Ucraina, Rusia și Belarus, iar blocarea acestor rute a forțat companiile moldovene să importe bunuri din Uniunea Europeană „la costuri semnificativ mai mari”. Totodată, în document se menționează că peste 800 de mii de cetățeni moldoveni trăiesc și muncesc peste hotare.
În pofida dificultăților, documentul precizează că Guvernul de la Chișinău „a început un proces amplu de reforme pentru digitalizarea serviciilor, reducerea birocrației și stimularea investițiilor”.
„Guvernul este angajat să întărească climatul investițional și să atragă investiții străine, pentru a compensa efectele economice negative ale pandemiei, crizei energetice și invaziei ruse în Ucraina”, se arată în raport.
Expert: „Atragerea de investiții este cheia ieșirii din stagnare”
Economistul Marin Gospodarenco afirmă că stagnarea economică a Republicii Moldova se explică printr-un cumul de factori interni și externi care „au slăbit potențialul de creștere al țării”.
„Am pierdut accesul la portul Odesa și la infrastructura feroviară ucraineană, ceea ce a crescut costurile de transport și a redus competitivitatea exporturilor”, ne-a spus expertul.
El consideră că atragerea de investiții este singura cale realistă pentru ieșirea din stagnare și că statul trebuie să transmită un semnal clar de stabilitate și predictibilitate investitorilor.
„Nu e suficient să oferim facilități fiscale, dacă mediul de afaceri se lovește de birocrație și instabilitate. Primul pas trebuie să fie digitalizarea completă a serviciilor publice și reducerea procedurilor inutile”, susține expertul.
Potrivit acestuia, infrastructura deficitară rămâne un obstacol major, iar o parte din pachetul european de 1.9 miliarde de euro ar trebui direcționată în modernizarea conexiunilor cu România și Uniunea Europeană, precum și în sectorul energetic, pentru a asigura acces la resurse stabile și prețuri competitive.
El mai precizează că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe domenii cu potențial clar, precum IT-ul, procesarea produselor agricole și energia regenerabilă, și avertizează că, fără o justiție funcțională și stat de drept, investitorii vor rămâne reticenți.
„Dacă banii europeni vor fi transformați în drumuri, energie mai ieftină și digitalizare, ei pot deveni motorul creșterii. Dacă se vor pierde în birocrație și corupție, vom rămâne în aceeași stagnare. Alegerea e a noastră și timpul nu mai are răbdare”, a punctat Gospodarenco.
Pachetul financiar de 1.9 miliarde de euro, esențial pentru procesul de integrare europeană
În același raport, Washingtonul amintește că Uniunea Europeană a aprobat în 2024 un pachet financiar de 1.9 miliarde de euro pentru Republica Moldova, destinat reformelor economice și dezvoltării infrastructurii în contextul negocierilor de aderare.
Raportul menționează că acest plan de investiții este „un element-cheie al procesului de integrare europeană a Moldovei și semnalează încrederea puternică a partenerilor internaționali în traiectoria de reformă a Guvernului”.
Documentul mai face referire și la efectele pozitive ale Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), semnat în 2014, care a „integrat Moldova în piața europeană” — astăzi, peste 80% din exporturile moldovene ajung în statele UE, America de Nord și alte piețe non-rusești.
„Asocierea politică și integrarea economică în Uniunea Europeană reprezintă calea centrală a dezvoltării Moldovei”, consemnează raportul.
Sector financiar mai curat, dar acces limitat la creditare
După criza bancară din 2014, autoritățile Republicii Moldova au „curățat semnificativ sectorul bancar și au îmbunătățit transparența”, arată raportul.
„Reformele implementate de Banca Națională a Moldovei și supravegherea mai strictă au dus la o reducere a creditelor neperformante sub 5% și la o creștere a încrederii în sistemul financiar”.
Totuși, raportul notează că „accesul la credite rămâne dificil pentru întreprinderile mici și mijlocii, din cauza garanțiilor mari cerute și a dobânzilor ridicate, de aproximativ 9%”.
Washingtonul sprijină parcursul european al R. Moldova
Departamentul de Stat al SUA apreciază direcția reformelor adoptate de Chișinău și reafirmă sprijinul Washingtonului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Totodată, documentul evidențiază că „investitorii americani privesc cu interes sectoarele energiei verzi, agriculturii sustenabile și tehnologiilor digitale”, dar succesul pe termen lung „va depinde de reducerea corupției, de transparența instituțiilor și de funcționarea independentă a justiției”.
Alte concluzii ale Raportului privind Climatul Investițional 2025:
Birocrația și aplicarea neuniformă a legilor continuă să afecteze mediul investițional. Raportul recomandă accelerarea digitalizării și reducerea procedurilor administrative pentru a atrage capital străin;
Deficitul de forță de muncă și exodul tinerilor rămân printre principalele vulnerabilități structurale ale economiei. Departamentul de Stat subliniază necesitatea programelor de formare profesională și a stimulentelor pentru revenirea migranților;
Tranziția energetică este considerată o prioritate strategică. Documentul apreciază colaborarea cu România pentru interconectarea rețelelor de energie și gaze și încurajează investițiile în surse regenerabile;
Riscurile climatice și lipsa investițiilor în infrastructura rutieră și energetică sunt menționate drept obstacole majore pentru competitivitate și dezvoltare durabilă.
CITIȚI ȘI:
