„Dădaca digitală” și pericolele din spatele ecranelor. Tot mai mulți copii din Moldova devin victime ale hărțuirii online
Tot mai mulți copii din Republica Moldova trec prin experiențe neplăcute în mediul online – de la hărțuire și șantaj, până la expunerea la conținut sexual sau fraude. Doar în luna septembrie, Telefonul Copilului a înregistrat peste 500 de apeluri. În spatele jocurilor aparent inofensive sau al platformelor de socializare, se ascund tot mai des persoane rău intenționate.
Tot mai multe cazuri – copii tot mai mici vizați
Rețelele de socializare, platformele de jocuri online și chiar aplicațiile de divertisment devin terenuri periculoase pentru minori, unde aceștia pot fi intimidați, manipulați sau șantajați. Ludmila Bodiu, coordonatoare de programe educaționale la Centrul Internațional La Strada Moldova, afirmă că nu doar numărul cazurilor crește, ci și vârsta copiilor victime scade.
„Avem tot mai mulți copii de vârste mici implicați în crearea de conținuturi online”, a subliniat Ludmila Bodiu, la emisiunea „Spațiul Public”, de la Radio Moldova.
Dina Sîrbu, managera Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a precizat, în aceeași emisiune, că în primele nouă luni ale anului 2025 au fost raportate 38 de situații de încălcare a drepturilor copilului. Numărul real ar putea fi mult mai mare, deoarece mulți copii nu au curajul să vorbească despre experiențele prin care trec. De teamă că li se va lua telefonul sau că vor fi pedepsiți, preferă să tacă.
Trei din zece infracțiuni împotriva copiilor – comise online
Conform Centrului de combatere a crimelor cibernetice, trei din zece infracțiuni împotriva copiilor sunt comise prin intermediul tehnologiilor. Dacă în 2022 acestea reprezentau 13%, în 2024 au ajuns la 26%, multe fiind cazuri de distribuire sau creare de conținut sexual online.
Dina Sîrbu a mai spus că stereotipurile descurajează copiii să comunice situațiile în care sunt agresați online. Frica de a fi judecați sau pedepsiți rămâne principalul obstacol în raportarea cazurilor.
Părinții au un rol esențial în protejarea copiilor în mediul online, dar de multe ori nu reușesc să țină pasul cu evoluția tehnologică.
„Părinților le vine tot mai greu să țină pasul cu aceste aplicații de control parental și cu aceste platforme de joc care se dezvoltă și devin din ce în ce mai multe”, a recunoscut o mamă, Violeta Vidrașcu. Unii părinți nici nu știu de existența aplicațiilor de control parental, iar copiii petrec ore în șir pe platforme aparent inofensive, care ascund riscuri uriașe.
Violeta Vidrașcu a exemplificat platforma Roblox, interzisă în foarte multe țări, în care utilizatorii pot folosi identități false și mulți adulți se dau drept copii. „Să nu uităm că în mediul online copiii își caută validarea, foarte ușor pot să pună etichete de prieteni unor străini. Platformele Youtube, unde sunt experiențe de jocuri, vorbim de influenceri, ore întregi pe care copiii le urmăresc, unde este limbaj licențios, unde sunt promovate niște stereotipuri misogine”, a mai spus părintele.
Pericolele online, între recunoaștere și stereotipuri
Ministerul Educației și Cercetării tratează fenomenul ca pe o prioritate națională. Angela Prisăcaru, șefă adjunctă la Direcția generală politici în învățământul general, a spus că e nevoie de colaborare între toate instituțiile statului, dar și de o implicare mai mare a părinților.
„Este un subiect care trebuie abordat în comun, nu doar în cadrul școlii, dar și în cadrul familiei, în comun cu toate instituțiile statului care au tangență la acest subiect. Rolul școlii este de a forma competențele copiilor într-o navigare sigură în mediul online”, a declarat Angela Prisăcaru, la emisiunea „Spațiul Public”, de la Radio Moldova.
În cadrul disciplinelor școlare au fost incluse module despre siguranța online, protecția datelor cu caracter personal și comunicarea responsabilă în mediul digital. Pe lângă educație, este nevoie și de prevenție activă, avertizează experții în securitate cibernetică. Natalia Spînu, directoarea Institutului European de Studii Politice din Moldova, a afirmat că pericolele online s-au diversificat.
„Vorbim de hărțuirea online, dar și de fenomenul sextortion – când copiii sunt șantajați cu imagini intime, uneori imagini pe care nici nu le-au transmis. Ele sunt create cu inteligența artificială. Avem grupuri închise pe Telegram, Discord, unde se promovează tulburări alimentare, automutilarea, chiar sinuciderea”, a menționat directoarea Institutului European de Studii Politice din Moldova.
Experta în securitate cibernetică a evidențiat că este important să comunicăm cu copiii, să le explicăm riscurile, fără să fie pedepsiți. „În școli avem nevoie de ore reale, cu cazuri concrete, cu exerciții practice. Copiii să învețe cum să raporteze abuzul, cum să verifice informația”, a punctat experta.
De la începutul anului școlar, Ministerul Educației, în parteneriat cu Centrul Internațional La Strada Moldova, desfășoară campania „Siguranță digitală pentru fiecare copil”, care include materiale didactice, podcasturi și videoclipuri educative.
Telefonul Copilului – 116 111
Linie gratuită și confidențială, disponibilă pentru toți copiii și părinții din Republica Moldova care au nevoie de sprijin, consiliere sau vor să raporteze abuzuri în mediul online.
Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008
Linie gratuită, apeluri de pe teritoriul Republicii Moldova.
Pentru apeluri din străinătate: +373 22 240 624.
CITIȚI ȘI:
