Investiții în infrastructura postrecoltare: Republica Moldova construiește o agricultură modernă și competitivă
Dezvoltarea infrastructurii postrecoltare este una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Investițiile în depozite, linii de sortare și ambalare sau sisteme de prerăcire sunt vitale pentru competitivitatea internațională a produselor moldovenești și pentru economia națională în ansamblu, a declarat secretarul de stat, Andrian Digolean, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
„În sectorul agricol activează sute de mii de oameni. Ei trebuie susținuți și încurajați să rămână acasă, în satele lor, pentru a păstra localitățile vii. Putem realiza acest lucru doar printr-o agricultură performantă, care să asigure autosuficiența alimentară și să aducă beneficii economice”, a declarat secretarul de stat.
Dezvoltarea infrastructurii postrecoltare a fost mult timp o provocare, recunoaște Digolean, din cauza costurilor foarte mari.
„Totuși, în ultimii ani au apărut exemple de succes, care demonstrează că asocierea producătorilor poate genera rezultate impresionante”, a mai spus oficialul.
În localitatea Bucovăț din raionul Strășeni, mai mulți antreprenori s-au asociat anul trecut și au construit o linie performantă de sortare și ambalare a cireșelor, în valoare de peste un milion de dolari.
„Un comerciant din Germania, un producător și un exportator de cireșe au decis să construiască această linie de sortare și de ambalare pentru cireșe, în valoare de peste un milion de dolari”, a menționat secretarul de stat, subliniind că este „cea mai performantă din Republica Moldova”.
Și la Ungheni, asociația „Berries Group”, care reunește 12 producători de căpșuni, a investit în depozite frigorifice pentru a reduce pierderile postrecoltare.
Pierderile pot fi reduse de trei ori
„Doar prin degradarea produsului imediat după recoltare pierdem până la 10-15%. Cu sisteme de pre-răcire și depozitare adecvate, pierderile se reduc la 3-5%, iar calitatea și aspectul vizual se păstrează până la șase luni”, a explicat secretarul de stat, Andrian Digolean.
Sistemele frigorifice le permit producătorilor să depoziteze marfa până prețurile pe piață devin mai atractive.
„Pentru un kilogram de prună vândut direct din câmp în perioada de vârf prețul desigur este mic, se vinde cu 5 lei. Atunci când o răcim, o ambalăm și o vindem iarna sau peste două-trei luni, prețul este de 9-12 lei. Diferența este evidentă”, a subliniat oficialul.
Calea spre standardele europene
Modernizarea infrastructurii agricole contribuie direct la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, unde cerințele privind calitatea și etichetarea produselor sunt stricte.
„Fiind țară candidată la aderare, este esențial să pregătim fermierii să facă față concurenței pe piața europeană. Ei înțeleg tot mai bine că doar în Uniunea Europeană pot beneficia de stabilitate și predictibilitate în afacerile agricole”, a subliniat Andrian Digolean.
Republica Moldova este în plin proces de armonizare a legislației agricole.
„Se muncește și tot ce se face în acest domeniu, mă refer la armonizare, este în strictă concordanță cu sectorul privat. Deci, asociațiile sunt invitate la discuții, părerea lor este ascultată și nu se fac pași grăbiți”, a menționat secretarul de stat.
Țări ca Olanda și Polonia sunt modele de succes în domeniul agriculturii moderne.
„Olanda dezvoltă agricultura pe verticală, investește foarte mult în digitalizare. La fel, un aspect foarte important este investiția în știință și în dezvoltarea laboratoarelor de micropropagare, spre exemplu, a materialului săditor sau a semințelor de calitate. Noi avem în Republica Moldova un exemplu foarte bun, avem compania VitroHub care se ocupă cu acest lucru. Și Polonia este un exemplu foarte bun de dezvoltare agricolă, este un concurent la producerea merelor. Noi suntem buni în horticultură, per ansamblu”, a precizat Andrian Digolean.
Cooperarea – cheia succesului
Secretarul de stat a evidențiat importanța cooperării între sectorul public, cel privat și partenerii internaționali.
„Ministerul Agriculturii creează politici, programe naționale de dezvoltare. Pe de altă parte, avem sectorul privat, care vine cu know-how, cu bani și cu priceperea de a implementa aceste tehnici pe teren. Mai avem și partenerii internaționali. Și iată, fiecare vine cu ce are mai bun și, cooperând, eu cred că avem sorți de izbândă”. „Am o povață pe care o repet mereu: dacă de la o lumânare se aprinde altă lumânare, prima nu se stinge. Deci, cooperarea și asocierea între fermieri și între sectorul public, între donatori, este una crucială”, a subliniat el.
Andrian Digolean a reiterat că agricultura rămâne un sector strategic al economiei naționale, având în vedere numărul mare de persoane implicate.
„Desigur, sectorul IT este foarte important pentru PIB, dar acolo activează 12.000 de persoane. În agricultură însă lucrează sute de mii de oameni – iar de succesul acestui sector depinde viața satelor noastre”, a încheiat oficialul.
CITIȚI ȘI:
