R. Moldova trece la un nou model de securitate: armată profesionistă, digitalizată și pregătită pentru amenințările moderne. Ce prevede noua Strategie militară pentru anii 2025–2035
Republica Moldova trece la un nou model de securitate și protecție națională, bazat pe profesionalizarea Armatei Naționale, digitalizarea proceselor militare și alinierea la standardele europene, menținând, totodată, o abordare exclusiv defensivă. Noua Strategie militară a Republicii Moldova pentru anii 2025–2035, aprobată pe 8 octombrie de Guvern, prevede reorganizarea structurii de forțe, modernizarea echipamentului, dezvoltarea apărării aeriene și cibernetice, precum și majorarea treptată a bugetului apărării până la 1% din PIB până în anul 2034.
Noua strategie actualizează documentul din 2018 și a fost elaborată în contextul provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina și de amenințările hibride din regiune.
„Strategia definește politici de securitate militară pe termen lung, fiind aliniată cu Strategia securității naționale, cu Strategia națională de apărare, precum și cu tot cadrul normativ în vigoare”, a menționat la ședința Guvernului Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării.
Potrivit ministrului, prin acest document „sunt identificate amenințările și riscurile de natură militară, este stabilit rolul forțelor armate în realizarea obiectivelor naționale de securitate și apărare”.
Premierul Dorin Recean a declarat că dezvoltarea Armatei Naționale este o prioritate a Guvernului, în pofida criticilor care se opun investițiilor în apărare. El a precizat că aceleași persoane „au menținut armata națională în mizerie și dezordine timp de zeci de ani” și că un stat slab din punct de vedere militar devine vulnerabil în fața unui agresor.
„Ei ridică în slăvi Kremlinul, dar uită să spună că acesta cheltuiește 7% din Produsul Intern Brut pentru războaie și 32% din buget. Asta înseamnă că fiecare al treilea dolar din bugetul Kremlinului merge să omoare copii, tineri și oameni din Ucraina”, a spus Recean, adăugând că Guvernul va continua să „investească în oameni și în Armata Națională”, pentru a consolida securitatea țării.
Neutralitate și adaptare la noile riscuri
Textul Strategiei reafirmă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, dar nu exclude cooperarea internațională. Neutralitatea, se precizează în document, „nu înseamnă izolare sau renunțare la autoapărare, ci obligă statul să adopte toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, pentru a asigura independența și securitatea țării”.
Modelul este similar cu cel aplicat de Austria și Irlanda, unde participarea la exerciții și misiuni internaționale este compatibilă cu statutul de neutralitate, atâta timp cât nu implică alianțe de apărare mutuală.
În strategie se menționează că războiul din Ucraina a impus o reevaluare profundă a domeniului apărării, menționând amenințări concrete precum posibila extindere a agresiunii militare, prezența trupelor ruse în regiunea transnistreană, atacurile informaționale și cibernetice sau proliferarea armelor și tehnologiilor militare moderne.
„Ignorarea acestor amenințări și lipsa unor măsuri adecvate de consolidare a sistemului de apărare vor avea consecințe grave nu doar asupra securității țării, ci și asupra siguranței și prosperității cetățenilor”, se menționează în document.
Priorități: apărare aeriană, cibernetică și digitalizare
Printre cele mai importante direcții de acțiune se numără reorganizarea structurii de forțe, profesionalizarea personalului militar, modernizarea echipamentului și digitalizarea lanțului de comandă.
Strategia include 12 domenii prioritare – de la apărare aeriană și război electronic, la sustenabilitate, formarea liderilor militari și comunicare strategică.
Vor fi dezvoltate capacități de supraveghere și reacție aeriană, sisteme de detectare și recunoaștere (ISTAR), precum și structuri de război cibernetic menite să protejeze infrastructura militară și critică a statului. Armata va trece la un sistem modern de comandă, control și comunicații (C4), iar procesul de instruire va fi aliniat la standardele occidentale.
Integrare europeană și cooperare internațională
Strategia militară 2025–2035 aliniază Republica Moldova la arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene, fără a încălca principiul neutralității. Republica Moldova își propune să participe la misiuni internaționale de menținere a păcii sub egida UE, ONU și OSCE, dar și să consolideze parteneriatele strategice cu România, Ucraina și alte state membre UE.
Documentul prevede și dezvoltarea industriei naționale de apărare, modernizarea infrastructurii militare și digitalizarea completă a proceselor de mobilizare și gestiune a rezerviștilor.
Finanțarea apărării: cel puțin 1% din PIB până în 2034
Strategia prevede creșterea graduală a bugetului pentru apărare până la aproximativ 1% din PIB până în anul 2034, cu o utilizare eficientă și transparentă a fondurilor.
„Nivelul finanțării sectorului de apărare va fi ajustat gradual, ținând cont de necesitățile reale ale Armatei Naționale și de capacitatea bugetară a statului”, se arată în document.
Fondurile vor fi direcționate cu prioritate către echipamente moderne, instruirea militarilor, digitalizare și infrastructură logistică, iar procesul de implementare va avea loc în trei etape:
2025–2027: investiții în infrastructura de bază și pregătirea personalului;
2028–2031: achiziții de echipamente moderne și dezvoltarea capacităților proprii de mentenanță;
2032–2035: atingerea capacității operaționale complete și asigurarea sustenabilității financiare.
Strategia mai prevede că modernizarea apărării va fi sprijinită prin asistență externă oferită de Uniunea Europeană, România, SUA, NATO și alți parteneri.
Expert: „Este un pas bun, dar insuficient fără resurse”
Specialiștii în securitate salută noua strategie, dar avertizează că resursele financiare planificate sunt insuficiente. Potrivit expertului de la WatchDog, Artur Leșcu, atingerea pragului de 1% din PIB pentru apărare, estimată abia în 2034, nu va fi suficientă pentru modernizarea reală a Armatei Naționale.
„Cu siguranță, e prea puțin. Trebuie să înțelegem că există o diferență enormă între poziția noastră și cea a țărilor NATO. Chiar și aceste țări, care au o situație militară mult mai bună, consideră că au investit prea puțin până acum. Pe când noi, din poziția noastră, ar trebui să investim dublu, triplu pentru a le prinde din urmă”, a explicat Artur Leșcu.
Expertul mai afirmă că, înainte de orice, armata trebuie să devină atractivă pentru tineri. „Problema fundamentală o reprezintă cadrele. Armata trebuie să fie interesantă și din punct de vedere financiar. Oamenii își sacrifică timpul liber, viața de familie. Armata trebuie să ofere salarii și condiții care să-i convingă pe tineri să rămână”, a punctat el.
În privința investițiilor, specialistul precizează că nu este nevoie de tehnică ultramodernă, ci de dotări de bază, mai ales pentru apărarea aeriană.
„S-a început deja procesul de trecere la arme de calibru NATO, dar ar fi de dorit ca acest proces să fie cât mai rapid. Una dintre marile probleme este pătrunderea spațiului nostru aerian de către drone. Pentru a le descuraja, avem nevoie de artilerie antiaeriană, sisteme portabile de apărare și alte echipamente care nu sunt costisitoare, dar esențiale”, a conchis expertul.
Republica Moldova are în prezent cea mai mică armată din Europa, cu aproximativ 6.500 de militari activi și echipamente în proporție de 90% de proveniență sovietică.
În clasamentul global al puterii militare (Global Firepower), țara se află pe locul 134 din 145 de state, iar autoritățile își propun să urce cu cinci poziții până în 2026 și cu zece până în 2034, prin investiții susținute și reforme structurale.
CITIȚI ȘI:
Republica Moldova urcă 10 poziții în clasamentul mondial al forțelor armate
Șeful IGP: Ne aflăm într-o avalanșă de încercări de a perturba procesele democratice din R. Moldova
