Corespondență // Spionaj maghiar în Bruxelles: tensiunile dintre Ungaria și UE se întețesc
Ungaria se află în centrul unui scandal de spionaj la Bruxelles. „Serviciile secrete maghiare folosesc de ani de zile o rețea secretă de spionaj în capitala Europei”, a dezvăluit cotidianul belgian De Tijd, într-o anchetă comună cu revista germană Der Spiegel și ziarul austriac Der Standard.
Liderul naționalist maghiar Viktor Orbán se află în conflict cu autoritățile europene încă de la revenirea sa la putere, în 2010. Comisia Europeană a anunțat că va investiga rapoartele conform cărora guvernul lui Viktor Orbán ar fi desfășurat ofițeri de informații la Bruxelles pentru a strânge informații despre instituțiile UE și pentru a recruta un oficial al Uniunii.
Potrivit anchetei, autoritățile maghiare ar fi organizat operațiuni de spionaj în cadrul instituțiilor europene între 2012 și 2018. În acea perioadă, în care se presupune că a avut loc spionajul maghiar în instituțiile UE, actualul comisar european maghiar, Olivér Várhelyi, conducea reprezentanța permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană. Conform anchetei, acesta știa că în corpul său diplomatic erau prezenți agenți secreți din Serviciul secret maghiar IH (Információs Hivatal). Aceștia lucrau oficial la chestiuni financiare și economice, dar, în realitate, erau însărcinați cu spionarea instituțiilor UE din interior.
Sub acoperire, acești „falși diplomați” i-ar fi abordat pe unii oficiali europeni de naționalitate maghiară. Comisia Europeană a anunțat, la rândul ei, vineri, deschiderea unei anchete interne. De Tijd consideră, de asemenea, aceste metode demne de serviciile secrete sovietice. „Este izbitor faptul că serviciile de informații maghiare își clasifică cârtițele din cadrul instituțiilor europene conform vechilor termeni sovietici ai KGB. Cei care sunt de acord verbal sunt denumiți «contacte naționale de încredere», în timp ce cei care semnează un acord se încadrează în categoria «colaboratori secreți».”
Comisia Europeană a anunțat că „analizează” acuzațiile de spionaj maghiar. Executivul european „ia aceste acuzații foarte în serios și își menține angajamentul de a proteja Comisia, personalul său, informațiile și rețelele împotriva oricărei culegeri ilicite de informații”, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Balazs Ujvari. Însă filo-rusul și admiratorul lui Putin, Viktor Orbán, irită enorm la Bruxelles și prin atitudinea sa față de Ucraina. În Ungaria, președintele Volodimir Zelenski este prezentat de mass-media drept un instigator la război și a devenit o nouă figură negativă, folosită de guvern pentru a-și ataca adversarii, așa cum au fost anterior Ursula von der Leyen sau George Soros. Dinamica nu este nouă, dar, din vară încoace, fiecare lună pare să aducă relațiile diplomatice ungaro-ucrainene la un nivel tot mai tensionat.
Orbán a mers până la a afirma că „Ucraina nu este o țară suverană” și, anul trecut, în 2024, a spus că aceasta este una dintre cele mai corupte țări din lume. Tot astfel, liderul de la Budapesta irită Bruxellesul și Kievul prin opoziția sa fermă față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și, indirect, cu Republica Moldova.
De la revoluția ucraineană a Maidanului încoace, Orbán a acuzat Kievul că încalcă drepturile minorității maghiare, care numără aproximativ 140.000 de persoane, aproape toate locuind în Transcarpatia. Invazia rusă din 2022 nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile. Orbán nu a condamnat niciodată cu adevărat agresiunea rusă, preferând să se prezinte drept un apărător al drepturilor ungurilor asupriți — o atitudine similară cu cea a ultranaționaliștilor români din AUR.
