Curtea Constituțională a dat undă verde noului Parlament: rezultatele alegerilor și mandatele noilor deputați aleși, validate
Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și mandatele deputaților aleși. Hotărârea a fost pronunțată pe 16 octombrie. Înalta Curte a confirmat legalitatea scrutinului și conformitatea acestuia cu prevederile Constituției și ale Codului electoral. Totodată, Curtea a confirmat și listele candidaților supleanți.
Curtea Constituțională îi solicită Parlamentului să reglementeze platformele online pentru a proteja spațiul informațional în perioadele electorale
Curtea Constituțională a emis o adresă către Parlament, solicitându-i autorității legislative să consolideze competențele autorităților în reglementarea platformelor online și să stabilească măsuri eficiente pentru protejarea spațiului informațional în perioadele electorale, cu respectarea libertății de exprimare.
Anunțul a fost făcut pe președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, joi, 16 octombrie, după ce Înalta Curte a confirmat legalitatea alegerilor parlamentare desfășurate pe 28 septembrie 2025 și a validat mandatele deputaților aleși.
Potrivit Domnicăi Manole, în urma examinării sesizării depuse de Comisia Electorală Centrală și a analizei contestațiilor formulate pe parcursul procesului electoral, Curtea Constituțională a stabilit că scrutinul s-a desfășurat cu respectarea prevederilor Constituției și ale Codului Electoral.
Curtea a analizat contestațiile depuse pe parcursul campaniei, care au vizat inclusiv utilizarea resurselor administrative, publicitatea electorală ilegală și finanțarea campaniei.
„Aceste cazuri au fost soluționate prin hotărâri judecătorești definitive. (...) Un aspect subliniat de Curte se referă la concluziile observatorilor naționali și internaționali privind atacurile hibride, manifestate prin distribuirea de informații false pe platformele de socializare, amplificate de rețele de conturi neautentice și inteligență artificială. Unii observatori au atribuit aceste acțiuni unor ferme de troli coordonate de actori statali străini, precum Federația Rusă”, a declarat Domnica Manole, într-un briefing de presă.
În acest context, Curtea Constituțională a emis o adresă către Parlament, prin care solicită măsuri pentru a preveni pe viitor astfel de situații.
Potrivit Domnicăi Manole, Curtea a concluzionat că, deși au fost constatate anumite încălcări ale legislației electorale, acestea nu au fost în măsură să influențeze în mod decisiv rezultatul final al alegerilor și atribuirea mandatelor.
Prin urmare, Curtea a confirmat rezultatele scrutinului și a validat mandatele celor 101 deputați aleși în Parlamentul Republicii Moldova.
Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial în cel mult două zile de la pronunțare, iar președintele R. Moldova va convoca noul Parlament în ședința de constituire în termen de maximum 30 de zile de la alegeri.
După constituire, deputații vor avea la dispoziție cel mult zece zile pentru a-și alege președintele Parlamentului, vicepreședinții și Biroul Permanent, precum și pentru a forma fracțiunile parlamentare din următorul mandat.
După consultările cu fracțiunile nou-formate, președintele va desemna un candidat la funcția de prim-ministru.
Candidatul desemnat va prezenta, în termen de 15 zile, Parlamentului lista propusă a miniștrilor și programul de guvernare. Guvernul va fi apoi supus votului în plen și va fi învestit, dacă va obține votul majorității deputaților.
După votul de învestitură, președinta R. Moldova, Maia Sandu, va avea un termen de maximum 14 zile pentru a semna decretul de numire, iar miniștrii vor depune jurământul - moment în care noul Executiv își va prelua oficial atribuțiile.
Domnica Manole: „Se confirmă rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”
„Se confirmă rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Se validează mandatele deputaților aleși în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. (...) Prezenta hotărâre va fi trimisă Parlamentului Republicii Moldova, președintelui Republicii Moldova și Comisiei Electorale Centrale. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, a declarat Domnica Manole.
Rata de participare a fost de 52.24%, iar potrivit rezultatelor votului valabil exprimat, cinci concurenți electorali au depășit pragul minim de reprezentare.
Astfel, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut 55 de mandate, urmat de Blocul Electoral Patriotic (BEP) – cu 26 de mandate, Blocul „Alternativa” (BeA) – cu opt mandate, iar Partidul Nostru (PN) și Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) au obținut câte șase mandate fiecare.
În termen de maximum 30 de zile de la alegeri, președintele R. Moldova urmează să convoace noul Parlament în ședința de constituire.
Din ziua desfășurării acestei ședințe, Parlamentul se va considera legal constituit, urmând să-și înceapă activitatea legislativă în actuala legislatură.
Cunoaște Parlamentul: lista celor 101 deputați cu mandate validate
Noul Parlament de la Chișinău, de legislatura a XII-a, este format din 55 de deputați aleși pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), 26 de deputați ai Blocului Electoral Patriotic (BP), opt deputați ai Blocului Alternativa și câte șase ai Partidul Nostru (PN) și Partidului Democrația Acasă (PPDA). Mandatele deputaților și rezultatele alegerilor au fost confirmate joi, 16 octombrie, de Curtea Constituțională.
După pronunțarea deciziei de validare a alegerilor, Igor Grosu, președintele Parlamentului de legislatura a XI-a, a declarat că „acest pas înseamnă începutul unei noi etape importante – convocarea de către președinta țării a ședinței de constituire a noului Parlament.
Grosu le-a transmis mesaje de mulțumire colegilor din Legislativ „pentru toată munca și toate proiectele pe care le-am votat în acești patru ani”.
„Le mulțumesc sincer tuturor cetățenilor pentru încrederea acordată. Ne așteaptă multă muncă și provocări semnificative, dar avem și o mare determinare ca în 2028 Republica Moldova să fie membră a Uniunii Europene”, a adăugat liderul PAS.
Partidul Acțiune și Solidaritate:
Grosu Igor, istoric, deputat
Recean Dorin, economist, prim-ministru
Gherman Doina, lector universitar, deputat
Popescu Nicolae, cercetător, expert în relații internaționale și de securitate, co-director al Programului pentru Securitate Europeană
Spatari Marcel, expert în politici publice, consultant
Roșca Veronica, lector universitar, deputat
Popșoi Mihail, specialist relații internaționale, viceprim-ministru, ministru
Bolea Vladimir, istoric/jurist, viceprim-ministru, ministru
Nicolaescu-Onofrei Liliana, pedagog, deputat
Nichita Anastasia, polițistă, ofițer
Botgros Nicolae, artist, director artistic al Orchestrei „Lăutarii”
Cheianu Constantin, filolog
Perciun Dan, specialist științe politice, ministru
Adamciuc Ludmila, specialist politici sociale, coordonator proiect
Carp Lilian, istoric, deputat
Acbaș Maria, profesor/contabil, administrator
Bostan Viorel, profesor universitar, cercetător, rector
Ceban Emil, medic urolog, rector
Voloh Larisa, profesor de istorie și etnografie, deputat
Belous Victoria, jurist, ministru
Marian Radu, economist, deputat
Druță Mihail, istoric, deputat
Adam Marcela, filolog, profesor de limba și literatura română, deputat
Lazarencu Sergiu, economist, ministru
Potîrniche Maxim, sportiv de performanță, fotbalist
Novac Larisa, pedagog, manager educațional, deputat
Groza Ion, profesor de teologie, deputat
Gonța Maria, profesoară, deputat
Robu Valeriu, profesor de muzică, director
Qatrawi Ersilia, asistentă socială, jurist, deputat
Pâslariuc Virgiliu, istoric, deputat
Catlabuga Ludmila, contabilitate și audit, ministru
Davidovici Natalia, jurnalist, deputat
Cojuhari Roman, economist, director general
Chiriac Igor, jurist, deputat
Morozova Marina, economist, deputat
Calinici Ana, jurist, secretar de stat al Guvernului
Baraboi Alic, business și administrare, administrator
Ionaș Ilie, finanțist, primar
Draganel Nicolae, istoric, profesor de istorie, președintele raionului Călărași
Grădinaru Vasile, jurist, deputat
Plîngău Dinu, jurist, consultant
Istratii Dorian, economist, deputat
Belîi Adrian, medic specialist, anestezie-terapie intensivă, deputat
Cheptonar Andrian, specialist în informații și comunicare/manager, deputat
Cătănoi Artemie, jurist, deputat
Macari Stela, inginer-constructor modelier, șefă în industria prelucrătoare
Cucuietu Tatiana, inginer în sisteme și rețele electroenergetice, secretar general adjunct al Guvernului
Butucea Ana, profesoară de limba și literatura română, prestări servicii domestice
Dragan Galina, profesoară de informatică, consilier municipal
Mija Artur, economist, secretar general
Băluțel Adrian, economist, șeful cabinetului Președintelui Republicii Moldova
Sinchevici Eugeniu, administrație publică, deputat
Levinschi Iurie, agronom-tehnolog, președintele raionului Hâncești
Babici Ion, licențiat în drept, deputat
Blocul Electoral Patriotic
Dodon Igor, economist, PSRM, mun. Chișinău
Caraman Diana, economist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Tarlev Vasile, inginer, PP „Viitorul Moldovei”
Greceanîi Zinaida, economist-finanțist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Batrîncea Vlad, jurist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Starîș Constantin, jurnalist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Novac Grigore, jurist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Odnostalco Vladimir, psiholog, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Pilipețcaia Alla, inginer, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Cebotari Olga, diplomat, PSRM, mun. Chișinău
Godoroja Andrei, economist, Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova, mun. Chișinău
Răileanu Adela, jurnalist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Domentiuc Adrian, inginer-mecanic, Consiliul municipal Chișinău, mun. Chișinău
Uzun Grigorii, inginer
Voicu Pavel, jurist, Consiliul municipal Bălți, mun. Bălți
Sibova Inga, inginer, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Țîrdea Bogdat, politolog, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Muduc Valeriu, economist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Ursu-Antoci Ala, jurist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Cernega Vera, economist, Consiliul raional Rezina, or. Rezina
Pavaloi Dorin, jurist, Consiliul raional Briceni, or. Briceni
Lebedinskii Adrian, jurist, Consiliul municipal Chișinău, mun. Chișinău
Darovannaia Alla, economist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Cenușa Marcel, profesor, Consiliul raional Cahul, mun. Cahul
Voronin Vladimir, jurist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Burduja Petru, economist, Parlamentul Republicii Moldova, mun. Chișinău
Blocul Alternativa:
Ceban Ion, mun. Chișinău, MAN, matematician, Primăria mun. Chișinău
Stoianoglo Alexandr, mun. Chișinău, neafiliat, jurist, SC „Agroseminvest” SRL
Chicu Ion, mun. Chișinău, PDCM, economist, PDCM
Tkaciuk Marc, mun. Chișinău, PAC-CC, istoric, PP „Stratum Plus”
Vartanean Gaik, mun. Chișinău, MAN, politolog, Parlamentul Republicii Moldova
Iaconi Liliana, mun. Chișinău, PDCM, economist, Ministerul Finanțelor
Ursu Olga, mun. Chișinău, MAN, economist, Primăria mun. Chișinău
Cuneva Gabriela, mun. Chișinău, neafiliată, economist, SC „Ask Me” SRL
Partidul Politic Partidul Nostru:
Usatîi Renato, pedagog, președintele partidului, Partidul Politic „Partidul Nostru”
Grițco Elena, jurist, administrator, Fundația „Moldova Noastră”
Cereteu Nina, jurist, primar, Primăria orașului Drochia
Berlinschii Alexandr, jurist, jurist, Partidul Politic „Partidul Nostru”
Ivanov Serghei, inginer, administrator, SRL „ProFARM INVEST”
Onuțu Stela, jurist, primar, Primăria orașului Glodeni
Partidul Politic Partidul Democrația Acasă
Costiuc Vasile, profesor de istorie și geografie, președinte, PPDA
Stefanco Sergiu, management și activitate, administrator, GT „Stefanco Sergiu”
Țurcan-Oboroc Ana, specialist relații internaționale, șef al secției „Transport și aprovizionare”, FPC „Cheton Grup” SRL
Meșină Valentina, filolog, primar, Primăria Ruseștii Noi
Chițu Alexandru, jurist, administrator, „Aleserm Tur” SRL
Verșinin Alexandru, politolog, administrator, „Marketing & PR” SRL
Mandatul de deputat este incompatibil cu majoritatea funcțiilor remunerate, inclusiv cu funcția de membru al Guvernului și cu cea de ales local, cu excepția activităților didactice și științifice desfășurate în afara programului Parlamentului. Persoanele care dețin funcții incompatibile și au acces în Parlament au la dispoziție 30 de zile de la data validării mandatului pentru a demisiona din funcția incompatibilă.
Prim-ministrul în exercițiu, Dorin Recean, a anunțat că nu se va regăsi în noul Guvern și că renunță și la mandatul de deputat.
Și Ion Ceban a anunțat că renunță la mandatul de deputat pentru a-și păstra funcția de primar general al municipiului Chișinău.
Judecătorii Curții Constituționale s-au retras în deliberări pentru a decide soarta alegerilor din 28 septembrie
După mai bine de trei ore de audieri, judecătorii Curții Constituționale s-au retras pentru a delibera asupra validării rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
Hotărârea urmează să fie pronunțată la ora 15:30.
Vasile Costiuc: „Vă pot spune cu mâna pe Biblie și Constituție că noi nu am încălcat legea”
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care ar urma să dețină șase mandate de deputat în viitorul Parlament, a cerut Curții Constituționale să valideze rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. El a invocat lipsa de șanse egale în campanie și a solicitat reglementarea activității politice din mediul online. În fața magistraților, Costiuc a afirmat că formațiunea sa „nu a încălcat legea și nu a folosit conturi false, inautentice” pe TikTok, deși CEC a lipsit-o de finanțarea de la stat pentru următorii doi ani din cauza acestor încălcări.
„Vă pot spune cu mâna pe Constituție și pe Biblie că noi n-am încălcat legea, n-am avut nevoie de conturi inautentice pentru a ne promova, deoarece conturile noastre oficiale au așa acoperire, încât ar fi fost păcat să beneficiem de două conturi cu 200 de urmăritori, când doar pe pagina de bază a Partidului „Democrația Acasă”, pe Facebook, avem 537.000 de urmăritori”, a afirmat liderul formațiunii.
Totodată, Costiuc a menționat că formațiunea sa nu a cheltuit bani pentru promovare online: „Noi n-am cheltuit real niciun leu. Noi am înțeles cum funcționează acest spațiu online și l-am utilizat plenar. Dacă nu le vine a crede, să învețe de la noi, cei care sunt concurenți electorali, cum să faci campanie electorală fără să cheltui bani. Noi suntem gata, în următorul Parlament, să facem un masterclass pentru toți cei care vor vrea să asculte”.
Referindu-se la acuzațiile privind conturile false, Costiuc a spus că „noi, acolo, în spațiul online, suntem de mulți ani, nu doar în ultimele două, trei, patru săptămâni de campanie electorală”.
Costiuc a mai acuzat lipsa de acces la mass-media publică și a vorbit despre tratamentul inegal aplicat de instituțiile statului.
Liderul „Democrația Acasă” a cerut Curții să intervină și să recomande viitorului Parlament reglementarea mediului digital electoral.
„Adresarea mea către dumneavoastră, ca instituție care ne garantează drepturile tuturor și respectarea Constituției, este și o adresare către următorul Legislativ: ca aceste noțiuni discutate astăzi (...) – conturi inautentice, conturi false, conturi fictive, mijloace digitale inautentice, metode de promovare inautentice – sunt noțiuni nereglementate, onorată Curte. Și atunci când nu sunt reglementate, să ne spună astăzi cineva ce înseamnă cont inautentic, cum poate fi depistat, care este mecanismul de combatere a conturilor inautentice”, a punctat Vasile Costiuc.
În final, liderul formațiunii a prezentat solicitările adresate Curții:
Emiterea unei hotărâri privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor deputaților aleși;
Constatarea omisiunilor legislative și formularea unei adrese către Parlamentul Republicii Moldova privind reglementarea noțiunilor de creștere organică, conturi neautentice, conturi false, conturi fictive, mijloace digitale neautentice;
Atribuirea competenței exclusive unei instituții de stat care va supraveghea respectarea legislației referitoare la plasarea publicității electorale pe internet.
„Din experiența dumneavoastră, rețelele de socializare sau platformele de socializare sunt în măsură să influențeze subconștientul alegătorului pentru a vota un anumit concurent electoral sau nu? Ele pot fi decisive în raport cu alte mijloace de informare în masă sau nu?”, l-a întrebat judecătorul Nicolae Roșca pe Vasile Costiuc.
„Este o întrebare extrem de complexă, domnule judecător. În momentul în care, prin intermediul acestor platforme, se lansează falsuri, știri de tip sperietoare, lucruri care nu sunt probate, cât de mult poate fi influențată societatea? Eu nu vă pot răspunde. (...) Rețelele de socializare, fiind utilizate cu rea-voință și cu rea-credință, pot influența voința cetățenilor. Numai că nu te poți baza într-o campanie electorală strict pe conturi de TikTok pentru a-ți face campanie electorală”, a răspuns politicianul.
Reprezentantul PAS solicită validarea scrutinului: „Alegerile au fost corecte, transparente și legale”
Reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Gherciu, a declarat, în fața magistraților Curții Constituționale, că formațiunea sa consideră scrutinul parlamentar din 28 septembrie ca fiind unul „corect, transparent și legal”, cu „mici abateri constatate de Comisia Electorală Centrală, organele de forță și instanțele de judecată”.
Întrebat de judecători dacă validarea este cerută doar pentru PAS sau pentru toți concurenții electorali care au trecut pragul, acesta a precizat că „pentru toți concurenții electorali”: „Considerăm că scrutinul a fost unul legal și, prin urmare, validarea este oportună pentru toate partidele politice”.
După prezentarea poziției PAS, Curtea Constituțională a oferit cuvântul reprezentantului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.
Blocul „Patriotic” solicită Curții Constituționale invalidarea rezultatelor alegerilor parlamentare
Reprezentantul Blocului „Patriotic”, Adrian Lebedinschi, a solicitat Curții Constituționale „să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor și să fie invalidate aceste rezultate”, invocând multiple încălcări care, potrivit lui, „au afectat esențial legalitatea și corectitudinea scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025”.
În pledoaria sa, Lebedinschi a arătat că alegerile au fost „marcate de multiple inovații în ceea ce privește subminarea democrației și ignorarea principiului statului de drept”, iar „calificarea lor drept parțial libere și corecte ar fi cel puțin modestă și înșelătoare”.
Printre principalele nereguli invocate de reprezentantul Blocului „Patriotic” s-au numărat:
Utilizarea resurselor administrative de către Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS);
Implicarea președintei Maia Sandu în promovarea PAS, inclusiv prin „transfer de imagine și asociere constantă”;
Formarea așa-numitelor blocuri electorale camuflate, în special colaborarea dintre PAS și Platforma DA;
Utilizarea discursului de instigare la ură și a materialelor de campanie alarmiste, distribuite pe scară largă;
Limitarea accesului alegătorilor din stânga Nistrului prin reducerea secțiilor de votare de la 30 la 12.
„Susținerea acordată de către președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, concurentului electoral PAS, prin transfer de imagine și asociere constantă, este incompatibilă cu principiul desfășurării alegerilor în condiții libere, egale și corecte”, a afirmat Lebedinschi.
Acesta a mai criticat și decizia Comisiei Electorale Centrale privind numărul de buletine de vot pentru diasporă și alegătorii din regiunea transnistreană: „S-a preconizat un număr-record de buletine pentru diasporă, peste 864 de mii, în timp ce pentru locuitorii din stânga Nistrului au fost rezervate doar 23.500. Aceasta denotă un tratament disproporționat și un comportament arbitrar al autorităților electorale”.
El a cerut Curții Constituționale „să ia în considerare toate aceste acțiuni ilegale care au compromis statul de drept și exercitarea liberă a dreptului de vot” și „să nu valideze rezultatele scrutinului parlamentar”.
Întrebat dacă neregulile menționate au fost confirmate prin decizii judecătorești irevocabile, Adrian Lebedinschi a recunoscut că instanțele nu au admis cererile depuse de Blocul „Patriotic”: „Vreau să atrag atenția că, pe parcursul acestui scrutin, începând cu data de 27 august și până pe 28 septembrie, Blocul Electoral „Patriotic” a depus 46 de contestații asupra diferitor situații, dar, cu părere de rău, instanțele de judecată nu ne-au dat nouă crezare”.
TikTok – „temă pentru acasă” a autorităților la următoarele scrutine din Republica Moldova
În timpul ședinței Curții Constituționale privind validarea rezultatelor alegerilor parlamentare, președinta instanței, Domnica Manole, a adresat președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, o întrebare referitoare la lipsa unor măsuri concrete de reglementare a campaniei electorale pe rețelele de socializare, în special pe platforma TikTok.
„Ați menționat că există o îngrijorare la acest aspect. O îngrijorare că, la scrutinul următor, am putea să ne ciocnim cu probleme mai mari sau cu o amploare mai mare a acestor nereguli. Iată, vreau să vă întreb de ce nu s-a acordat atenția necesară reglementării acestor activități înainte de începerea campaniei electorale?”, a întrebat Domnica Manole.
Drept răspuns, Angelica Caraman a precizat că instituția pe care o conduce s-a concentrat pe competențele sale directe, în special pe monitorizarea cheltuielilor de campanie, inclusiv ale celor efectuate în mediul online, dar a recunoscut că fenomenul dezinformării și al manipulării pe platformele sociale rămâne o provocare.
„Comisia Electorală Centrală și-a axat atenția pe ceea ce este nemijlocit în atribuția sa. Deci, noi veghem tot ce ține de cheltuielile de campanie, inclusiv pe online. Dar ceea ce ține de aspectul privind dezinformarea și manipularea, această amploare care poate să influențeze, asta rămâne a fi o temă pentru acasă”, a declarat Caraman.
Angelica Caraman a prezentat Curții Constituționale raportul CEC
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a prezentat la tribuna centrală a Curții Constituționale raportul CEC privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie și validarea mandatelor deputaților aleși. Angelica Caraman a detaliat activitatea instituției pentru organizarea scrutinului și a menționat că, pe 5 octombrie curent, autoritatea electorală centrală a declarat alegerile valabile.
Potrivit președintei CEC, la scrutinul parlamentar au participat peste o treime dintre alegătorii înscriși pe liste, iar procesul de centralizare a rezultatelor s-a desfășurat în baza rapoartelor celor 2.274 de secții de votare, inclusiv din străinătate și celor destinate alegătorilor din regiunea transnistreană. Potrivit raportului, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali la alegerile parlamentare — 15 partide, patru blocuri electorale și patru candidați independenți — și a constatat respectarea integrală a cotei minime de reprezentare de gen de 40%.
Angelica Caraman a mai precizat că, pentru prima dată, noile reguli electorale, intrate în vigoare la începutul anului 2023, au fost aplicate integral, iar unele au fost ajustate în baza recomandărilor misiunilor internaționale de observare. Printre acestea se numără digitalizarea proceselor electorale, extinderea termenelor pentru desemnarea candidaților, reglementarea blocurilor electorale „camuflate” și înăsprirea sancțiunilor pentru coruperea alegătorilor.
Raportul mai arată că, în perioada electorală, CEC a adoptat 484 de hotărâri, a organizat peste 50 de ședințe și a examinat aproape 100 de contestații.
Președinta CEC a anunțat că instituția a aplicat sancțiuni, inclusiv privind lipsirea de alocații bugetare, a sesizat Ministerul Justiției în două cazuri și a inițiat peste 40 de procese contravenționale.
„Misiunea Comisiei Electorale Centrale a fost de a asigura toate condițiile pentru exercitarea drepturilor electorale alegătorilor de a fi aleși și de a alege în cadrul unor alegeri corecte, transparente și integre”, a subliniat președinta CEC.
În total, CEC a examinat 99 de contestații, dintre care 27 au fost soluționate prin hotărâri, restul fiind transmise altor autorități.
Președinta CC, Domnica Manole, a anunțat că pe rolul Curții Supreme de Justiție și al Curții de Apel Centru nu se află „niciun dosar” care vizează contestații electorale.
„Curtea Constituțională a recepționat încheierea Curții de Apel prin care a fost declarată inadmisibilă cererea sau contestația doamnei Olesea Stamate, iar de la Curtea Supremă de Justiție am recepționat încheierea prin care a fost respins recursul declarat de avocata Doina Ioana Străisteanu privind interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”. Astfel, Curtea Supremă de Justiție ne informează că pe rolul Curții Supreme de Justiție nu se află niciun dosar care are ca obiect contestații depuse în materie electorală. Exact același răspuns îl avem și de la Curtea de Apel Chișinău. Deci, la data de astăzi, toate contestațiile la ora respectivă au fost soluționate”, a punctat Domnica Manole.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a precizat că cinci formațiuni politice au depășit pragul electoral și urmează să fie reprezentate în viitorul Parlament al Republicii Moldova. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul „Democrația Acasă” (PPDA), Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (BEP), Blocul Electoral „Alternativa” și Partidul Nostru (PN).
Potrivit lui Postica, PAS s-a clasat pe primul loc, cu 50,2% din voturi, ceea ce îi asigură 55 de mandate și o majoritate parlamentară. Formațiunea este urmată de BEP, care a obținut 26 de mandate, Blocul „Alternativa” – opt mandate, iar Partidul Nostru și PPDA – câte șase mandate fiecare.
La rubrica de întrebări și răspunsuri, către președinta CEC, Angelica Caraman, s-au adresat reprezentanții Blocului „Patriotic” și ai Partidului „Democrația Acasă”, precum și judecătorii Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Liuba Șova și președinta Curții, Domnica Manole.
Reprezentanții Blocului „Alternativa” și ai Partidului Nostru nu au venit la Înalta Curte
La ședință participă președinta CEC, Angelica Caraman, precum și vicepreședintele instituției, Pavel Postica.
Blocul „Patriotic” este reprezentat de juristul Adrian Lebedinschi, iar Partidul „Democrația Acasă” – de Vasile Costiuc și avocata Doina Ioana Străisteanu.
Reprezentanții Blocului „Alternativa” și ai formațiunii „Partidul Nostru” nu s-au prezentat la examinarea raportului CEC.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a precizat că ambele formațiuni au fost înștiințate conform prevederilor legale. De asemenea, Dominica Manole a punctat că „lipsa acestor reprezentanți nu împiedică desfășurarea procesului constituțional în ședința de astăzi”.
Precizăm că CEC a aprobat, pe 5 octombrie, raportul cu privire la rezultatele scrutinului, un document cu peste 190 de pagini, structurat în 16 capitole. Acesta a fost transmis Înaltei Curți pe 6 octombrie, care a avut la dispoziție un termen de zece zile pentru a decide validarea sau anularea rezultatelor alegerilor și mandatele noilor deputați.
Ce urmează după validarea alegerilor parlamentare
Hotărârea Curții trebuie publicată în Monitorul Oficial în cel mult două zile de la pronunțare, ceea ce conferă caracter oficial și executoriu deciziilor privind componența Parlamentului.
În termen de maximum 30 de zile de la alegeri, președintele R. Moldova convoacă noul Parlament în ședința de constituire.
În acea ședință, Curtea Constituțională prezintă raportul final, iar, odată îndeplinite formalitățile, Parlamentul devine legal constituit și poate începe procedurile interne de organizare.
Alegerea conducerii Parlamentului
După constituire, deputații au la dispoziție cel mult zece zile pentru a-și alege președintele Parlamentului, vicepreședinții și Biroul Permanent, precum și pentru a forma fracțiunile parlamentare din următorul mandat.
Formarea Guvernului și învestirea Executivului
După consultările cu fracțiunile nou-formate, președintele va desemna un candidat la funcția de prim-ministru.
Candidatul desemnat are 15 zile pentru a prezenta Parlamentului lista propusă a miniștrilor și programul de guvernare. Guvernul este apoi supus votului în plen și este învestit, dacă obține votul majorității deputaților.
După votul de învestitură, președinta R. Moldova, Maia Sandu, are un termen de maximum 14 zile pentru a semna decretul de numire, iar miniștrii depun jurământul - moment în care noul Executiv își preia oficial atribuțiile.
Trei partide și două blocuri în viitorul Parlament
Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în noul Legislativ vor accede cinci concurenți electorali. Partidul proeuropean fondat de Maia Sandu a depășit pragul de 50% din voturi și va guverna R. Moldova de sine stătător în viitorii patru ani.
Mai exact, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a acumulat 792.557 de voturi sau 50.2% și ar urma să dețină 55 de mandate în viitorul Parlament, Blocul „Patriotic” - 24.17%, adică 381.505 voturi și 26 de mandate de parlamentari.
Blocul Electoral „Alternativa” a obținut 7.96% sau 125.685 de voturi și opt mandate de primar, Partidul Nostru – 6.20% sau 97.852 și șase mandate, iar Partidul „Democrația Acasă” – 5.62% sau 88.679 și tot șase mandate de deputat.
Ceilalți competitori nu au atins pragul necesar pentru a accede în Legislativ.
CITIȚI ȘI:
