Corespondență Dan Alexe // Nouă strategie militară: Europa se pregătește de război până în 2030
Comisia Europeană și-a prezentat joi, 16 octombrie, „foaia de parcurs” în domeniul apărării, un plan comun care analizează ce ar trebui să facă Europa pentru a fi pregătită de un război până în 2030. Miniștrii Apărării din cele douăzeci și șapte de state membre discutaseră subiectul cu o zi înainte. Planul Comisiei Europene prezintă căile de urmat pentru a se asigura că Europa dobândește capabilitățile care i-ar permite să fie pregătită să se apere (și, prin urmare, singură, fără sprijinul SUA) la începutul următorului deceniu.
Documentul pregătitor al Comisiei reiterează cele nouă domenii care trebuie abordate pentru a remedia lacunele în capacitățile militare ale Europei, pe care le-a stabilit în martie, odată cu prezentarea Cartei Albe privind apărarea. Acestea includ: apărarea aeriană și rachetele, mobilitatea militară, sistemele de artilerie, războiul cibernetic și electronic, inteligența artificială, domeniul maritim, dronele și antidronele, rachetele și munițiile și factorii strategici de facilitare.
Comisia intenționează să lanseze proiecte de apărare în toate domeniile sale prioritare anul viitor, începând cu supravegherea flancului estic și stabilirea unui zid anti-drone. Cu toate acestea, nu propune nicio nouă sursă de finanțare.
Sunt schițate patru proiecte emblematice ca priorități: Supravegherea Flancului Estic, Zidul European Anti-Drone, Scutul Aerian și Scutul Spațial. În plus, Comisia enumeră o serie de idei care vizează îmbunătățirea pregătirii pentru război pe continent, cum ar fi asigurarea aprovizionării cu materii prime, îmbunătățirea mobilității militare, o mai bună conectare a companiilor de înaltă tehnologie cu sectorul apărării și sprijinirea industriei ucrainene prin intermediul unor societăți mixte în UE.
În fruntea listei, Comisia scrie că liderii UE trebuie să acorde prioritate creării unui Sistem de Supraveghere a Flancului Estic până la sfârșitul anului, aici fiind inclus un zid european al dronelor.
Unul dintre cele mai importante obiective este ca cei 27 din UE să organizeze cel puțin 40% din achizițiile lor de apărare ca achiziții comune până la sfârșitul anului 2027, un obiectiv mai ambițios decât cel stabilit de Strategia Europei pentru Industria de Apărare din 2023, care viza anul 2030.
„Capacitatea inițială” a zidului de drone ar trebui să fie implementată „până la sfârșitul anului 2026” și pe deplin operațională și integrată într-o rețea de drone până la sfârșitul anului 2027. Sistemul de supraveghere a flancului estic ar trebui să fie „operațional până la sfârșitul anului 2028”.
Pentru a implementa acest proiect, Comisia intenționează să utilizeze Programul pentru Industria Europeană de Apărare (EDIP) pentru a crește producția și achizițiile comune și speră că statele UE vor începe să utilizeze cele 150 de miliarde de euro în împrumuturi pentru apărare din programul Acțiune de Securitate pentru Europa (SAFE) în primul trimestru al anului 2026.
În plus, „lucrările ar trebui să se accelereze” pentru a dezvolta un Scut Aerian European pentru a „stabili o protecție integrată, multistratificată, împotriva amenințărilor aeriene și balistice”, care să fie pe deplin interoperabilă cu sistemul de comandă și control (C2) al NATO, se arată în document. Nu menționează crearea unui sistem european de comandă și control.
Comisia nu propune noi opțiuni de finanțare. Executivul european intenționează doar să creeze un fond de 1 miliard de euro prin investiții în capitaluri proprii, cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, pentru a „sprijini creșterea rapidă a companiilor aflate în stadiul de dezvoltare și a proiectelor legate de apărare până la sfârșitul anului 2025”. În caz contrar, se bazează pe viitorul buget al UE pe șapte ani, care va începe în 2028, și intenționează să distribuie „cel puțin 50%” din împrumuturile SAFE „până în martie 2028”.
NATO caută să răspundă incursiunilor rusești în cerul european
Miniștrii apărării din NATO se reuniseră anterior, miercuri, la Bruxelles, în special pentru a discuta modalitățile de consolidare a răspunsului Alianței la multiplele incursiuni rusești în cerul european. Acestea sunt văzute la Bruxelles ca un nou test al Rusiei împotriva Aliaților.
Alianța Atlantică va „implementa o serie de măsuri anti-drone suplimentare care vor consolida, extinde și accelera capacitatea noastră de a le contracara”, a declarat Mark Rutte presei, după o reuniune a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles.
Câteva ore mai târziu, miniștrii apărării din UE au discutat despre un „zid” anti-drone propus, prezentat luna trecută de Comisia Europeană.
Întrebată despre riscul de cacofonie între cele două instituții de la Bruxelles, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au asigurat presa că ar fi chiar contrariul. „Nu există niciun risc de duplicare cu NATO; ne completăm reciproc.”
Documentul Comisiei, prezentat joi, 16 octombrie, nu oferă, așadar, măsuri sau planuri detaliate pentru atingerea acestor obiective. Cu toate acestea, prevede o monitorizare riguroasă, cu un raport anual privind pregătirea pentru apărare, precum și o cooperare permanentă cu NATO. La urma urmei, majoritatea membrilor NATO – 23 din 32 – sunt, în același timp, membri ai Uniunii Europene.
