A murit Alexandru Cazacu, chitaristul legendarei formații „Noroc”
Renumitul muzician Alexandru Cazacu, chitaristul formației „Noroc” și Artist al Poporului, a încetat din viață. Membru al uneia dintre trupele emblematice ale muzicii ușoare din Republica Moldova, Alexandru Cazacu a marcat prin talentul său o întreagă epocă în istoria muzicii autohtone.
Alexandru Cazacu s-a născut la 7 noiembrie 1949, în satul Acui, raionul Cantemir. A început studiile muzicale la școala locală, apoi la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, la clasa de baian. În 1967, a câștigat locul I la concursul republican al baianiștilor, premiu cu ajutorul căruia și-a cumpărat prima chitară – instrumentul care avea să-l consacre.
După admiterea la Conservator, a fost invitat de Mihai Dolgan în formația „Noroc”, devenind, între 1969 și 1980, chitaristul solo al ansamblului. Împreună cu fratele său, Anatol Cazacu, a definit sonoritatea inconfundabilă a trupei și a participat la numeroase turnee și festivaluri internaționale, se menționează într-un comunicat al Ministerului Culturii.
De-a lungul carierei, Alexandru Cazacu a colaborat cu artiști și formații de renume din spațiul ex-sovietic și din România, printre care Iuri Antonov, „Vesiolîie rebeata”, Sofia Rotaru, „Mondial” și „Phoenix”. Revenit în țară în anii ’90, a activat ca regizor de sunet la Palatul Republicii, iar în 2008 a lansat, alături de fratele său, albumul „Remember”. Un an mai târziu, a început o colaborare artistică cu fiul său, conducătorul formației „Dor”.
Pentru contribuția sa la dezvoltarea artei muzicale, Alexandru Cazacu a fost distins, în 2009, cu titlul onorific „Artist al Poporului”.
„Prin dispariția sa, cultura muzicală a Republicii Moldova pierde un artist de mare talent și rafinament, un om care și-a dăruit întreaga viață scenei și publicului. O legendă a Norocului”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Chitaristul Alexandru Cazacu a scris, prin sunetele sale, o parte din istoria de aur a muzicii moldovenești, se mai spune în comunicatul Ministerului Culturii.
