ANALIZĂ | Dezinformarea electorală trebuie combătută printr-o strategie de durată, nu doar în campanie
Republica Moldova are nevoie de o strategie durabilă și coerentă pentru a lupta eficient cu dezinformarea electorală, susțin experții, care atrag atenția că manipularea informațională nu se oprește odată cu închiderea urnelor. O notă analitică publicată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) arată că atacurile asupra spațiului informațional sunt constante și tot mai sofisticate, iar statul, instituțiile publice și platformele online trebuie să colaboreze mai strâns pentru a proteja procesul democratic și încrederea cetățenilor.
„Dezinformarea nu este un episod care dispare după alegeri. Este o stare de vulnerabilitate permanentă pentru democrație, care cere un răspuns sistematic și coordonat între instituții, platforme și societatea civilă”, susțin Cătălina Dumbrăveanu și Natalia Șeremet, autoarele notei analitice „Dezinformarea electorală în spațiul digital. Măsuri pentru protejarea integrității electorale”,.
Potrivit analizei, spațiul digital moldovenesc a fost invadat, în perioada electorală, de campanii coordonate de manipulare, distribuite în special pe TikTok, Telegram și Facebook. În doar câteva săptămâni, pe TikTok au apărut peste 10.000 de videoclipuri cu tematică politică, care au generat peste 90 de milioane de vizualizări – cifre ce depășesc audiențele televiziunilor naționale.
„Aceste volume uriașe de conținut fals sau manipulator nu apar spontan. Ele indică o infrastructură de propagandă foarte bine finanțată și coordonată, care acționează concertat pentru a influența percepțiile alegătorilor”, precizează autoarele cercetării.
Nota analitică identifică mai multe vulnerabilități sistemice: lipsa unui cadru legislativ adaptat realităților digitale, reacția întârziată a instituțiilor publice, cooperarea redusă cu platformele online și fragmentarea eforturilor societății civile. Deși în timpul campaniei au existat acțiuni punctuale, precum blocarea unor pagini, sancțiuni aplicate de către autoritățile electorale sau avertizări publice, acestea au fost insuficiente.
„Statul reacționează doar atunci când problema a devenit deja virală, în loc să o prevină. În lipsa unui mecanism permanent și profesionist de monitorizare, vom continua să pierdem lupta cu dezinformarea înainte ca ea să fie recunoscută”, avertizează sursa citată.
Pentru a proteja integritatea procesului electoral, autoarele notei analitice recomandă adoptarea unui cadru legislativ consolidat, care să definească clar responsabilitățile platformelor digitale și să introducă reguli stricte de transparență pentru publicitatea politică online, precum și crearea unui centru național de monitorizare și reacție la dezinformare, capabil să colaboreze cu partenerii europeni și să intervină rapid în perioadele de criză informațională.
Și educația media este considerată o investiție în reziliența civică: „Nu putem opri toate sursele de dezinformare, dar putem construi reziliența cetățenilor. Alfabetizarea media trebuie să devină o componentă obligatorie a educației civice și un exercițiu constant în instituțiile publice, redacții și comunități locale”.
De asemenea, documentul remarcă importanța campaniilor de comunicare publică proactive, așa-numitul „prebunking”, care să explice din timp mecanismele de manipulare și să demonteze narativele false înainte ca acestea să devină virale. Totodată, autoarele fac apel la parteneriate public-private și internaționale, implicând instituții guvernamentale, platforme digitale, ONG-uri și universități, pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient.
„Democrația are nevoie de infrastructură, la fel ca economia. Dacă nu investim în protejarea spațiului informațional, pierdem încrederea, iar fără încredere nu există vot liber și corect”, conchid autoarele notei analitice „Dezinformarea electorală în spațiul digital. Măsuri pentru protejarea integrității electorale”.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost marcate de o amplă campanie de dezinformare. Potrivit autorităților și investigațiilor independente, Federația Rusă a investit sute de milioane de euro pentru operațiuni hibride al căror scop era preluarea puterii de la Chișinău și împiedicarea parcursului european al R. Moldova.
TikTok, Telegram, Facebook și X au fost principalele canale prin intermediul cărora au fost răspândite falsuri despre presupuse fraude electorale, atacuri la adresa Maiei Sandu și mesaje anti-UE.
Totodată, Comisia Electorală Centrală a aplicat sancțiuni unor concurenți electorali care au utilizat platformele online pentru promovare fără a raporta cheltuieli, iar Curtea Constituțională, care a validat, pe 16 octombrie, rezultatele scrutinului, a emis o adresă către Parlament, solicitându-i autorității legislative să consolideze competențele autorităților în reglementarea platformelor online și să stabilească măsuri eficiente pentru protejarea spațiului informațional în perioadele electorale, cu respectarea libertății de exprimare.
CITIȚI ȘI:
