UE caută soluții pentru extindere: ia în calcul aderarea unor țări fără drepturi de vot depline
Uniunea Europeană ia în calcul aderarea unor țări fără drepturi de vot depline în primă fază, într-o mișcare care i-ar putea face pe lideri ca Viktor Orban, premierul Ungariei, mai deschiși față de aderarea unor țări precum Ucraina la blocul comunitar, potrivit Mediafax.
Surse citate de Politico au precizat că propunerea este într-un stadiu incipient și că modificarea regulilor privind aderarea la UE ar trebui aprobată de toate statele membre.
Ideea este ca noii membri să dobândească drepturi depline abia după ce Uniunea Europeană își va reforma modul de funcționare, astfel încât să fie mai dificil pentru un singur stat să blocheze politici prin veto.
Uniunea Europeană a făcut din extindere o prioritate strategică, însă încercarea de a crește numărul statelor membre de la 27 până la 30 în următorul deceniu a scos la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Extinderea nu trebuie încetinită de state membre care blochează reformele”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german.
Potrivit lui Hofreiter, viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reformele instituționale-cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în cele mai multe domenii de politică.
„Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă”, a mai spus președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german.
Inițiativa ar grăbi aderarea unor țări ca Ucraina, Republica Moldova sau Muntenegru
Potrivit surselor de la Bruxelles, inițiativa ar permite țărilor aflate în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, Republica Moldova sau Muntenegru, care a început negocierile de aderare încă din 2012, să beneficieze de numeroase avantaje ale apartenenței la blocul comunitar, dar fără drept de veto, un instrument pe care guvernele europene l-au considerat mereu esențial pentru a opri politici europene nedorite.
Aderarea la UE a fost un motiv central în alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de președinta Maia Sandu. Deși liderii europeni au salutat eforturile făcute de politicienii de la Chișinău și au anunțat de mai multe ori că Republica Moldova ar trebui să adere la blocul comunitar până în 2030, negocierile de aderare nu au fost deocamdată deschise.
Moldova, pregătită pentru următorul pas
În contextul anunțului publicației Politico privind o eventuală decizie a UE de a deschide primul capitol de negocieri cu Republica Moldova, nu și cu Ucraina, blocată de Ungaria, președinta Maia Sandu a declarat că procesul de aderare la Uniunea Europeană se desfășoară pe baza meritelor fiecărui stat. Sandu a subliniat că, în prezent, atât Republica Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit angajamentele necesare pentru următorul pas în procesul de integrare.
Potrivit vicepremierei pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, Republica Moldova a încheiat cu succes screeningul bilateral în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce oferă perspective realiste pentru semnarea tratatului de aderare până în 2028.
CITIȚI ȘI:
