„Motive subiective”: singurul deputat socialist care nu a votat candidatura lui Stoianoglo la funcția de spicher
Deputatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Adrian Lebedinschi, este singurul din fracțiunea parlamentară a acestei formațiuni care nu a votat pentru candidatura lui Alexandr Stoianoglo, propus de Blocul „Alternativa”, la funcția de președinte al Parlamentului. Lebedinschi a explicat, la emisiunea „Bună seara” de la Moldova 1, că decizia de a nu-l susține pe Stoianoglo a fost una „personală”.
Pentru Alexandr Stoianoglo, contracandidatul lui Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), au votat 32 din cei 33 de deputați ai opoziției parlamentare care au participat la alegerea spicherului în ședința de constituire a noului Legislativ, organizată pe 22 octombrie.
În total, fracțiunile socialiștilor, comuniștilor și a Blocului „Alternativa” au 34 de deputați. Comunistul Constantin Starîș a lipsit de la prima ședință a Parlamentului, iar Lebedinschi nu a vrut să-și dea votul pentru candidatura fostului procuror general, deși colegii săi din fracțiune au făcut-o. Cei 12 deputați ai celorlalte două fracțiuni de opoziție - a Partidului Nostru și a Partidului „Democrația Acasă” - nu au participat la vot. Iar Igor Grosu a fost reales președinte al Parlamentului cu cele 55 de voturi ale deputaților PAS.
„Eu n-am participat la alegerea președintelui Parlamentului pentru că asta a fost poziția mea. E destul de subiectivă, am expus-o la fracțiune, dar colegii mei din fracțiune au participat toți la vot, da, și-au expus poziția. Votul e secret, nu pot să-l știu, dar ne dăm seama cam care a fost opțiunea colegilor”, a spus deputatul PSRM, la postul public de televiziune.
Referindu-se la viitorul Guvern și la candidatul PAS pentru funcția de premier, Alexandru Munteanu, socialistul a spus că acesta va fi votat doar de majoritatea parlamentară, întrucât opoziția nu poate oferi un vot politic de încredere.
„Este logic că Guvernul va fi votat de o majoritate declarată. Nu pot partidele care sunt declarate în opoziție să voteze Guvernul, pentru că este vorba de un vot politic, o încredere politică. Însă noi am spus că vom vota proiectele de legi care sunt bune. Votul politic noi nu putem să-l oferim..., chiar dacă în Partidul Acțiune și Solidaritate sunt oameni cu care poți să discuți, care au și rezultate”, a declarat Lebedinschi.
Deputatul a anticipat că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat „va conține tot ce și-a propus majoritatea parlamentară în această campanie”.
„Opoziția nu va trece peste narativele putiniste”
Prezentă în același platou, jurnalista Angela Aramă a remarcat că divergențele dintre majoritate și opoziție se vor accentua mai ales pe tema parcursului european al Republicii Moldova
„Va fi scandal. Pentru că majoritatea parlamentară vrea să ne ducă în UE și bine face, iar, din păcate, opoziția nu va fi în stare, părerea mea, să treacă peste narativele putiniste privind Uniunea Europeană. (...) Portavocea acestor narative va continua să fie opoziția din Parlamentul Republicii Moldova. Spun, din păcate, pentru că îmi pare foarte rău. Eu m-aș bucura dacă s-ar vota în consens măcar unele legi”, a punctat jurnalista.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a observat că, în prezent, există o diferență între discursul politic din Parlament și atitudinea tot mai favorabilă a societății față de UE.
„Există o discrepanță între mesajul politic, pe care îl auzim la nivel parlamentar în privința atitudinii vis-a-vis de procesul de integrare europeană, și acea stare de spirit care există în societate. În societate, lucrurile s-au mișcat... Chiar și grupurile minoritare, care au fost uneori mai reticente vis-a-vis de acest parcurs european, cumva s-a topit gheața, pe când, la nivel parlamentar, grupurile care reprezintă opțiunea prorusească sunt la fel de dogmatice și, de fapt, nici nu mai reprezintă starea de spirit actuală a alegătorilor lor”, a spus Tănase.
Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XII-a, ales pe 28 septembrie, a fost constituit oficial pe 22 octombrie. Legislativul actual are șase fracțiuni parlamentare: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) cu 55 de deputați, Partidul Socialiștilor (PSRM) - 17, Partidul Comuniștilor (PCRM) - opt, Blocul Electoral „Alternativa” - opt, Partidul Nostru (PN) și Partidul „Democrația Acasă” (DA) - câte șase mandate de deputat.
După consultările desfășurate la Președinție, șefa statului Maia Sandu l-a desemnat vineri, 24 octombrie, pe Alexandru Munteanu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Potrivit liderilor PAS, noul Guvern ar putea fi învestitit până la sfârșitul săptămânii viitoare.
CITIȚI ȘI:
