Externe

Sancțiunile impuse de Trump împotriva Lukoil și Rosneft – un pas spre eliminarea totală a petrolului rusesc din Europa

Noua rundă de sancțiuni anunțată de președintele american Donald Trump împotriva giganților petrolieri ruși Lukoil și Rosneft ar putea grăbi ruptura energetică dintre Rusia și Uniunea Europeană, chiar dacă nu va paraliza mașinăria de război a Kremlinului, notează POLITICO.

Anunțate la mijlocul acestei săptămâni, măsurile vizează pentru prima dată companiile petroliere ruse de la începutul mandatului lui Trump și ar putea obliga aceste firme să își vândă activele și să oprească ultimele livrări de petrol către Europa. Potrivit expertului Kimberly Donovan, de la Atlantic Council, sancțiunile reprezintă „un semnal major” pentru companiile europene care încă mai cumpără energie din Rusia, obligându-le să își revizuiască tranzacțiile până la 21 noiembrie, data la care intră în vigoare.

Lovitură dură pentru Rusia, dar fără efect decisiv

Rosneft și Lukoil asigură împreună circa două treimi din cele 4,4 milioane de barili de petrol exportați zilnic de Rusia. Noile restricții ar putea reduce la jumătate aceste livrări, întrucât interzic tranzacțiile în dolari – moneda dominantă în comerțul internațional cu petrol.

Pentru Lukoil, impactul ar putea fi „semnificativ”, afirmă un fost executiv al companiei, care estimează pierderi de până la 20% din venituri din cauza vânzării forțate a activelor externe din Egipt, Irak și alte regiuni. Totuși, analiștii consideră că principalele piețe ale Rusiei: China și India, vor continua importurile, profitând de prețurile mai mici și de mecanismele de ocolire a sancțiunilor deja puse la punct.

„Va fi o lovitură serioasă, dar nu fatală”, a declarat Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei al Rusiei. „Companiile au deja scheme alternative de lucru, deci vor exista pierderi, dar limitate”.

Europa accelerează decuplarea de petrolul rusesc

Unde efectul ar putea fi mai vizibil este în Europa. Uniunea Europeană a interzis deja importurile maritime de petrol și carburanți din Rusia, reducând dependența de gazul rusesc de la 45% la doar 13%. Rosneft și-a pierdut activele din Germania după ce guvernul federal a preluat controlul asupra filialelor locale.

Situația este diferită în cazul Lukoil, companie privată care deține sute de benzinării în UE, mari rafinării în Republica Moldova, România și Bulgaria, și acțiuni în rafinării din Regatul Țărilor de Jos. De asemenea, continuă să aprovizioneze Ungaria și Slovacia, două țări care folosesc o derogare europeană și depind aproape integral de petrolul rusesc.

După anunțul Washingtonului, Comisia Europeană a declarat că analizează și ea introducerea unei interdicții similare pentru tranzacțiile cu Lukoil.

Ungaria, Slovacia și Bulgaria, în căutare de soluții

Statele europene membre care mai importă petrol rusesc se tem acum de întreruperea completă a aprovizionării. Un oficial slovac a confirmat pentru Politico că guvernul de la Bratislava va cere, „cel mai probabil”, o derogare de la sancțiunile americane.

În România, secretarul de stat pentru Energie, Cristian Bușoi, a anunțat că Lukoil va fi obligată să își vândă rafinăria Petrotel din Ploiești până la termenul-limită de 21 noiembrie. „Ne-am bucura să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat acesta.

Potrivit profit.ro, problema e însă că nu prea sunt cumpărători. Autoritățile bulgare încearcă de ani buni, fără succes deocamdată, să intermedieze vânzarea rafinăriei Neftochim, deținută de Lukoil la Burgas, cea mai mare din regiune, mult mai atractivă decât Petrotel.

Experții estimează că rafinăria Neftochim va trebui să își suspende activitatea dacă nu își schimbă proprietarul.

Izolare globală

Trezoreria SUA a avertizat că poate extinde sancțiunile asupra oricăror entități care colaborează cu Lukoil sau Rosneft, ceea ce descurajează băncile europene să mai proceseze plăți pentru companiile ruse.

*„Este un semnal uriaș pentru toate companiile și instituțiile financiare europene că trebuie să se retragă din aceste relații, altfel se expun sancțiunilor,” a explicat Kimberly Donovan, de la Atlantic Council.


Amintim că pe 22 octombrie 2025, administrația președintelui Donald Trump a impus sancțiuni majore împotriva celor mai mari companii petroliere ruse, Rosneft și Lukoil, în încercarea de a forța Kremlinul să accepte un armistițiu imediat în Ucraina. Este primul pachet de sancțiuni economice importante aplicat de Washington în al doilea mandat al lui Trump și vizează direct sectorul energetic, care alimentează bugetul de război al Rusiei.

Măsurile prevăd blocarea activelor celor două companii în SUA, interzicerea tranzacțiilor cu entități americane și sancțiuni secundare pentru băncile străine care continuă să faciliteze exporturile de petrol rusesc.

Sancțiunile vin după un pas similar făcut de Marea Britanie și în timp ce Uniunea Europeană a aprobat al 19-lea pachet de restricții, ce include un embargo gradual asupra gazului lichefiat rusesc.

Impactul a fost imediat: prețul petrolului a crescut cu 5%, iar companii din China și India au suspendat temporar achizițiile de țiței rusesc. Moscova a calificat decizia drept un „act ostil”, dar a recunoscut că va provoca pierderi economice.

CITIȚI ȘI:

Bogdan Nigai

Bogdan Nigai

Autor

Citește mai mult