The Telegraph: Rusia începe, în sfârșit, să cedeze, iar Putin se teme de o lovitură de stat
Federația Rusă rămâne fără pârghii pe măsură ce președintele american Donald Trump intensifică presiunea externă. The Telegraph remarcă, într-un editorial publicat duminică, 26 octombrie, că Kremlinul a intrat în panică și că semnele clare de slăbiciune internă devin vizibile.
Liderul american, Donald Trump, „strânge șuruburile”, Kremlinul intră în panică, întrucât rămâne „fără cărți de jucat” și Rusia începe, în sfârșit, să cedeze, notează jurnalista Melissa Lawford.
Semne de vulnerabilitate economică
Economia rusă începe să cedeze: afacerile au fost afectate de ratele ridicate ale dobânzilor, costurile de împrumut ale Guvernului au crescut vertiginos și ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a avertizat, în iunie curent, că țara se află „pe marginea unei recesiuni”. Avertismentele se intensifică în legătură cu o posibilă avalanșă de datorii neperformante care ar putea declanșa o criză financiară.
Totodată, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și restrângerea achizițiilor din partea Indiei și Chinei după sancțiuni recente amenință veniturile petroliere vitale pentru finanțarea războiului și a statului, notează telegraph.co.uk.
Pericol de criză bancară
Publicația mai amintește că Kremlinul a finanțat o mare parte din efortul de înarmare prin credite bancare acordate fără verificările și rezervele normale, ceea ce a creat datorii neperformante a căror mărime reală rămâne incertă.
Unele analize arată că aproximativ 23% din creditele corporative ale băncilor ruse sunt îndreptate către companii de armament, iar ratele înalte ale dobânzii și restructurările de credit amplifică riscul unei avalanșe de credite neperformante și al unei crize sistemice bancare.
Cozi la benzinării
Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor au redus drastic oferta de carburanți, ducând la creșteri de prețuri de circa 40% și la raționalizare în anumite regiuni, iar cozi lungi la pompe au devenit imaginea cotidiană în multe orașe rusești.
Creșterea economică reală s-a temperat puternic: după un avans de 4.3% în 2024, Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere de doar 0.6% pentru anul curent, în timp ce sectorul civil se confruntă cu o recesiune, iar numerarul dispare.
Consecințe politice și externe
Kremlinul reacționează prin campanii de intimidare și acuzații la adresa opoziției aflate în exil că ar pregăti o „lovitură de stat” – „o practică birocratică clasică atunci când regimul simte că populația devine agitată”, explică The Telegraph.
Dependența sporită de China ca piață pentru petrol și ca furnizor de bunuri a făcut Rusia vulnerabilă la deciziile economice și politice ale Beijingului, în timp ce rezerva fondului suveran s-a diminuat semnificativ, forțând Guvernul să majoreze taxele și să se îndatoreze masiv pe piața internă masivă, ceea ce înseamnă și o posibilă presiune fiscală suplimentară asupra populației.
Acum, Donald Trump crește presiunea. După frustrarea cauzată de lipsa de progres în stoparea războiului din Ucraina, președintele american a anunțat, săptămâna trecută, noi sancțiuni împotriva a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia.
India și China, principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul războiului, au răspuns prin reducerea achizițiilor. Acest lucru amenință să taie veniturile esențiale din petrol pentru mașina de război a lui Putin și pentru statul rus.
„Pentru prima dată în trei ani și jumătate, Rusia suferă cu adevărat. Cred că există o oarecare panică”, spune Timothy Ash, asociat cercetător în cadrul programului Rusia și EurAsia de la Chatham House.
Context istoric
The Telegraph accentuează că momentul în care forțele speciale ruse l-au arestat, la începutul lui octombrie 2003, pe Mihail Hodorkovski de pe un avion privat în Siberia a marcat începutul unei perioade de reprimare a oligarhilor critici la adresa lui Vladimir Putin și a distrugerii transparenței economice în Rusia.
După două decenii, Rusia este descrisă drept stat totalitar, iar recentul dosar deschis de Serviciul Federal de Securitate (FSB) împotriva lui Hodorkovski și a membrilor Comitetului Anti-Război, pe care îi acuză de complot pentru preluarea violentă a puterii, arată o nouă stare de vulnerabilitate a regimului.
Hodorkovski afirmă că acuzațiile autorităților ruse la adresa sa reprezintă „minciuni”, iar kremlinologii susțin că acesta este un semn clar al unei noi senzații de vulnerabilitate în inima statului rus.
„Ne spune că Kremlinul este paranoic”, afirmă John Herbst, director senior al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina.
„Putin caută dușmani pentru a încerca să-și întărească regimul”, a concluzionat Herbst.
CITIȚI ȘI:
