De ce a reluat Ucraina exporturile de fier vechi către regiunea transnistreană? Ambasadorul Rohovei: Toate schimburile comerciale trec prin Chișinău
Deși a reluat, vara trecută, exportul de fier vechi către uzina metalurgică din Râbnița, Ucraina nu are relații economice cu regiunea transnistreană, afirmă ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei. Potrivit diplomatului, toate schimburile comerciale au loc doar prin intermediul companiilor înregistrate legal în Republica Moldova, întrucât regiunea din stânga Nistrului „nu este subiect al dreptului internațional”.
„Ucraina nu are relații economice cu un teritoriu care nu este subiect al dreptului internațional. Stânga Nistrului sau regiunea transnistreană nu e recunoscută de nimeni. Noi nu avem relații nici politice și nici economice cu acest teritoriu”, a declarat Paun Rohovei, într-un interviu pentru Newsmaker.
Ambasadorul a accentuat că operațiunile comerciale au loc doar cu Republica Moldova.
„Noi avem toate operațiunile economice cu statul Republica Moldova. Știm bine că o parte din întreprinderile din stânga Nistrului sunt înregistrate la Chișinău și exportă producția pe piețele europene datorită acestui fapt”, a amintit diplomatul.
Potrivit lui Paun Rohovei, Kievul consideră că rezolvarea conflictului transnistrean trebuie se se producă pașnic, pe cale diplomatică, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.
„Ucraina e adepta rezolvării acestui conflict exclusiv pe cale pașnică, diplomatică și cu respectarea strictă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele recunoscute la nivel internațional”, a subliniat diplomatul.
Rezolvarea durabilă a conflictului nu poate avea loc fără demilitarizarea completă a regiunii, ceea ce presupune retragerea trupelor ruse și distrugerea controlată a munițiilor din depozitele de la Cobasna, a adăugat oficialul.
„O condiție vitală pentru rezolvarea cu succes a acestui conflict este demilitarizarea regiunii din stânga Nistrului, evacuarea trupelor rusești care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și îndeplinirea angajamentelor asumate de Rusia la summitul OSCE din 1999”, a adăugat Paun Rohovei.
Totodată, misiunea de pacificare din regiune ar trebui să capete un caracter civil, sub egida unei organizații internaționale, a mai spus ambasadorul.
Rusia, piedică în calea reglementării conflictului transnistrean
Procesul de negocieri în formatul 5+2 este considerat „blocat” de Kiev.
„Principalul motiv este prezența statului agresor în acest format. Rusia niciodată nu a fost interesată în a ajuta oamenii din stânga Nistrului. Scopul lor era de a obține un place d’armes (zonă ocupată sau controlată de o armată pe teritoriul străin - n.r.) de influență în regiunea Mării Negre”, a declarat ambasadorul Ucrainei.
Ucraina propune reformarea acestui mecanism de dialog și implicarea mai activă a Uniunii Europene, într-un nou cadru de reglementare, adaptat realităților actuale.
„Ucraina vede un rol aparte, un rol foarte important anume al Uniunii Europene într-un viitor proces de reglementare a acestui conflict, cu condiția demilitarizării lui și a întoarcerii sale în cadrul legal internațional”, a menționat Paun Rohovei.
Precizăm că activitatea formatului de negocieri 5+2, care include Republica Moldova, regiunea transnistreană, Rusia, Ucraina, OSCE, SUA și UE, a fost suspendată odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Doi dintre principalii actori, Kievul și Moscova, nu au mai putut participa activ, iar mecanismul de dialog a fost blocat.
În 2023, Chișinăul și Tiraspolul au reluat discuțiile în formatul 1+1, limitat la negociatorii-șefi ai celor două părți. Întâlnirile au vizat doar subiecte tehnice, libera circulație, accesul fermierilor din raionul Dubăsari și funcționarea școlilor cu predare în limba română, fără progrese pe teme politice majore.
CITIȚI ȘI:
