Reglementarea rețelelor sociale – prioritatea noii guvernări. Igor Grosu: „Nu vorbim de un Like, ci de propagandă plătită”
Reglementarea rețelelor sociale este una dintre prioritățile noii guvernări. Potrivit președintelui Parlamentului, Igor Grosu, vor fi stabilite norme clare pentru platformele digitale, astfel încât să poată fi combătute campaniile de dezinformare, fără a restricționa însă libertatea de exprimare. Necesitatea unor reglementări unitare a fost menționată și de președinta țării, Maia Sandu.
Șeful Legislativului a declarat, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la TV8, că este important să se facă o distincție clară între o simplă distribuire a unei știri și o campanie organizată, bine gândită și agresivă de dezinformare și propagandă.
„Vorbim anume despre al doilea caz, nu despre cineva care a dat un Like pentru că i-a plăcut ceva sau a făcut o distribuire. Vorbim despre cei care fac aceste lucruri în mod profesionist și pentru sume mari de bani – despre propagandă”, a precizat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a amintit că necesitatea unor reglementări pentru platformele online a fost semnalată și de Curtea Constituțională, în decizia privind validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Pentru a preveni abaterile în viitor, autoritățile trebuie să organizeze o evaluare amplă a campaniilor electorale.
„Dacă este să vorbim sincer, nu avem reglementări elementare din partea statului, în interiorul țării, pentru aceste rețele sociale. De aceea, trebuie să elaborăm și să discutăm cui – cărei instituții sau organizații – să-i fie încredințată monitorizarea acestor informații”, a subliniat președintele Parlamentului.
Potrivit lui Igor Grosu, sarcina elaborării acestor reglementări ar putea reveni Consiliului Audiovizualului, iar activitatea rețelelor sociale ar putea fi inclusă în actualul Cod al serviciilor media audiovizuale, întrucât abordarea clasică a televiziunii se schimbă rapid, iar posturile TV și radio își administrează propriile pagini pe rețelele sociale.
„Prevenirea și anticiparea sunt esențiale – pentru ca, încă din faza inițială, să fie clar și să putem observa dacă se conturează o nouă campanie de dezinformare. Acest lucru nu ține doar de Consiliul Audiovizualului, ci de toate instituțiile care au competențe în acest domeniu. Iar Consiliul Audiovizualului, având deja experiență și potențial, trebuie să analizeze, să includă aceste aspecte în Codul serviciilor media audiovizuale, să elaboreze norme și definiții clare”, a adăugat Igor Grosu.
În ceea ce privește protejarea spațiului informațional de atacuri externe, Igor Grosu a menționat că este necesară o cooperare cu partenerii internaționali – o voce comună, de exemplu, a țărilor Uniunii Europene.
Reglementarea unitară a platformelor sociale, astfel încât acestea să nu devină instrumente de neoprit ale regimurilor autocratice și dictatoriale, a fost subliniată și de președinta Maia Sandu.
Într-un podcast realizat de Magda Grădinaru la Rock FM, șefa statului a menționat că platformele sociale sunt mult mai greu de controlat în privința dezinformării.
Conturile false și operațiunile inautentice sunt mai bine ascunse decât rețelele de bani, criptomonedele și voturile cumpărate. Este un aspect pe care democrațiile consolidate trebuie să și-l asume. Potrivit Maiei Sandu, în satele din Republica Moldova, oamenii știu ce voturi a cumpărat Rusia.
„Cel mai greu însă este să faci față operațiunilor din mediul online și, ulterior, să creezi în instituții masa critică necesară, mai ales în justiție”, a spus președinta.
Atât în Republica Moldova, cât și în alte state, pericolul este foarte mare, chiar dacă nu toată lumea îl percepe, iar lipsa unei reglementări clare a platformelor online va afecta și următoarele alegeri, a avertizat șefa statului.
Mesajul transmis de Maia Sandu Comisiei de la Veneția, Consiliului Europei și Uniunii Europene este că „este nevoie de reguli care să fie acceptate la nivelul lumii democratice, astfel încât Republica Moldova sau orice altă țară să nu fie nevoită să lupte singură cu aceste fenomene”.
În Republica Moldova au existat și anterior tentative de reglementare a spațiului informațional. Un proiect propus de Ministerul Afacerilor Interne și aprobat de Guvern în martie 2016, deși orientat spre combaterea pornografiei infantile și a terorismului, conținea mai multe prevederi prin care organele de anchetă primeau libertatea de a bloca site-uri în anumite condiții, de a verifica e-mailurile personale, mesajele SMS și corespondența de pe rețelele de socializare.
Apărătorii drepturilor omului au criticat proiectul, invocând riscul instaurării unui control excesiv asupra spațiului informațional și asupra cetățenilor. Din acest motiv, proiectul a primit denumirea neoficială de „Big Brother” („Fratele mai mare”). Potrivit experților, acesta acorda organelor de drept competențe excesiv de largi, fără garanții adecvate privind respectarea vieții private și a libertății de exprimare.
Sub presiunea puternică exercitată de societatea civilă, proiectul a stagnat în Comisia parlamentară pentru securitate națională, iar în noiembrie 2017 a fost în cele din urmă exclus de pe ordinea de zi, din cauza numeroaselor obiecții primite, inclusiv din partea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
