Corespondență Dan Alexe // Alegeri anticipate astăzi în Țările de Jos — impuls pentru extrema dreaptă
După ani de zile la putere, partidul liberal olandez, condus vreme îndelungată de actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, se confruntă acum cu o luptă disperată pentru relevanță în alegerile naționale de miercuri, 29 octombrie. Scăderea în sondaje înregistrată de Partidul pentru Libertate și Democrație (VVD), de la căderea guvernului în luna iunie încoace, a marginalizat o forță electorală care devenise aproape sinonimă cu guvernul olandez și cu imaginea reputatei tradiții liberale a țării în UE.
Partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders este proiectat să rămână cel mai mare partid din Olanda după votul de miercuri, conform ultimelor sondaje. Cu toate acestea, partidele de centru-stânga Verde-Stânga–Laburistă și cel liberal D66 sunt, de asemenea, relativ bine cotate.
Liberalii din VVD riscă să câștige și mai puține locuri decât în alegerile din 2023, care au reprezentat deja un eșec major pentru partid, punând la îndoială rolul său în orice viitor guvern. Asta reflectă eșecurile altor liberali europeni din ultimii ani, inclusiv ale președintelui Emmanuel Macron din Franța, Partidului Liber Democrat din Germania și partidului Open VLD al fostului prim-ministru belgian Alexander De Croo.
Problema liberalilor este că, atunci când sunt la putere, ei nu mai reprezintă votul de protest. Succesiunea de crize le-a contrazis argumentele ideologice. Având în vedere că probleme precum locuințele și migrația domină discursul electoral olandez, diviziunile interne ale partidelor au ieșit în evidență, deoarece economia și libertățile liberale nu mai figurează la fel de proeminent în dezbaterea politică.
Până acum, liberalii din VVD au câștigat patru alegeri consecutive și au dominat patru guverne consecutive sub conducerea actualului secretar general al NATO, Mark Rutte, înainte de a se prăbuși din cauza dezacordurilor privind politica de migrație. Rutte câștigase în serie acele campanii trecute cu promisiunea unei conduceri stabile, mai degrabă decât cu o narațiune ideologică convingătoare – un CEO de facto al Olandei.
În acest moment, Partidul pentru Libertate (cunoscut pe plan intern sub numele de PVV) rămâne cea mai populară forță politică, ca să nu mai vorbim de faptul că liderul său absolut, Geert Wilders, a reprezentat principala forță politică după ultimele alegeri din 2023, și tot el a fost cel care a dărâmat, în vara aceasta, ultimul guvern de coaliție, în formarea căruia fusese esențial.
Deși Wilders are tovarăși de ideologie printre liderii de extremă dreaptă din Italia, Franța și Regatul Unit, partidul său se remarcă prin felul în care se învârte în jurul unui singur lider, ridicând politica sa de nemulțumire mai presus de politica de fond.
Partidul său pare să obțină, potrivit sondajelor, circa 21% din voturi, ceea ce îl va face forța dominantă pentru a doua oară consecutiv în alegeri. Deși acest lucru nu garantează că Partidul pentru Libertate va ajunge la guvernare, este cu siguranță suficient pentru a-l menține pe Wilders în centrul politicii olandeze – chiar dacă el se dedică dărâmării culturii consensului, specifică vieții politice din Olanda.
De ce în Olanda se votează miercurea
După cum explică site-ul Consiliului Electoral Olandez, motivul este simplu. Deși există secții de votare în gări, magazine și uneori chiar în locuințe private, majoritatea centrelor de vot sunt amenajate în școlile primare. Și, din moment ce elevii olandezi nu au cursuri miercurea după-amiaza, este mai ușor pentru școli să organizeze alegeri în acea zi.
Dacă olandezii nu votează în weekend, asta se datorează și unor motive religioase, deoarece guvernul dorește să permită cât mai multor alegători să își exprime votul. Cei care sărbătoresc Sabatul respectă o zi de odihnă care se întinde de vineri seara până sâmbătă seara. Iar duminica, unii alegători calviniști și de diferite denominații protestante respectă odihna săptămânală dictată de religie și, prin urmare, nu pot merge la urne.
Nici luni nu ar fi o zi ideală, deoarece pregătirile ar trebui făcute în weekend. Marți sau joi nu ar pune probleme, cu excepția faptului că ar fi mai complicat pentru școli. Prin urmare, majoritatea alegerilor au loc miercurea, deși guvernul este obligat să facă o excepție pentru alegerile parlamentare, care au loc, de obicei, joia.
Tot așa, întrucât alegerile au loc în timpul săptămânii, angajatorii olandezi sunt obligați să le ofere angajaților posibilitatea de a vota. În practică, aceștia rareori trebuie să le acorde angajaților timp liber, deoarece secțiile de votare sunt deschise între orele 7:30 și 21:00, iar alegătorii au voie să voteze în orice municipalitate din Olanda.
