Negocieri dure în UE pentru finanțarea Ucrainei: „Dacă nu vreți să confiscați banii Rusiei, atunci deschideți portofelul”
Uniunea Europeană (UE) accentuează presiunea pe statele-membre reticente la a agrea noi împrumuturi pentru finanțarea Ucrainei distruse de război, spunându-le că, dacă nu vor să accepte folosirea activelor rusești înghețate, vor trebui să plătească ele însele nota de plată.
Potrivit Politico, ideea unor noi împrumuturi este respinsă de majoritatea guvernelor UE. Din acest motiv, Comisia vrea să pună presiune pe ele să aprobe folosirea activelor înghețate ale Rusiei.
Comisia Europeană este cât se poate de conștientă că planul său B – finanțarea apărării Ucrainei prin împrumuturi de tip eurobond – este chiar mai rău pentru guvernele statelor membre decât utilizarea activelor rusești înghețate.
Guvernele tradițional ostile față de cheltuieli adiționale, mai ales Germania și Olanda, resping orice propunere care ar presupune o povară fiscală mai mare. De cealaltă parte, țările ceva mai predispuse la cheltuieli – Italia și Franța – sunt într-o situație economică precară care nu le permite să facă noi cheltuieli.
Acesta este și argumentul Comisiei – oficialii europeni pariază pe ideea că Belgia, țara care găzduiește aproape toate activele rusești înghețate și care și-a exprimat dubiile cu privire la legitimitatea planului de a le confisca, împreună cu alte țări care au ridicat obiecții în tăcere, vor fi convinse să accepte planul, dacă alternativa ar fi un împrumut direct făcut de UE.
„Lipsa disciplinei fiscale în unele țări ale Uniunii Europene este atât de mare încât nu cred că ideea eurobondurilor va fi acceptată. Țările tradițional frugale cu siguranță nu vor accepta”, spune Karel Lannoo, director executiv la influentul think-tank Centrul pentru Studii de Politici Europene, cu sediul la Bruxelles.
De aceea, folosirea activelor rusești înghețate pare să fie singura alternativă viabilă – „140 de miliarde de euro sunt mulți bani și trebuie să-i folosim. Trebuie să le arătăm că nu ne e frică”, a adăugat el.
Guvernele europene și Banca Centrală Europeană devin, încetul cu încetul, receptive la idee. Inițial, ele erau reticente – considerau că confiscarea banilor altei țări, indiferent de comportamentul acesteia, să fie „necurat” din punct de vedere moral și juridic.
Dar nevoile tot mai presante ale Ucrainei și abordarea instabilă a guvernului SUA i-au făcut pe europeni să-și revizuiască abordările.
La summitul informal al liderilor europeni de săptămâna trecută, însă, prim-ministrul Belgiei a refuzat să accepte planul. Pentru aprobarea acestuia e nevoie de acordul tuturor celor 27 de state europene. Astfel, decizia a fost amânată până în decembrie.
Cursă contracronometru pe două fronturi
Uniunea Europeană este într-o cursă contracronometru pe două fronturi – în primul rând, Ucraina va rămâne fără bani până la sfârșitul lui martie. În al doilea rând, luarea unei decizii de orice fel ar putea să devină și mai dură în viitorul apropiat, în contextul în care Ungaria se pregătește să creeze un bloc anti-Ucraina în Consiliul European, împreună cu Cehia (unde populistul Andrzej Babis revine la putere) și Slovacia (condusă de pro-rusul Robert Fico). Senzația Comisiei este că e vorba de o situație „acum ori niciodată”.
„Asta e diplomația”, spune o sursă europeană citată de Politico. „Le oferi oamenilor ceva ce sigur nu vor să facă pentru a-i determina să aleagă poziția mai puțin problematică”.
Un al doilea diplomat citat, familiarizat cu situația, a făcut o declarație similară – „Ideea că planul împrumutului ar fi cu adevărat pe masă este ridicolă”.
Astfel, deși premierul belgian le-a spus colegilor europeni că subestimează complexitatea planului de a confisca activele rusești și efectele pe care le-ar produce în Belgia, UE are încredere că acesta va ceda până în decembrie, când liderii europeni se vor reuni din nou.
„Împrumutul plătit cu banii Rusiei se va întâmpla. Nu este o chestiune de «dacă» ci de «când»”, a declarat sursa citată.
A treia opțiune
Multe țări europene s-au opus, multă vreme, ideii de împrumut colectiv prin eurobonduri, în ideea de a nu crea un precedent al salvării guvernelor îndatorate prin efort colectiv.
Pandemia de coronavirus a slăbit această determinare, iar statele membre s-au pus de acord să obțină un împrumut colectiv de 800 de miliarde de euro menit să resusciteze economia blocului.
De atunci, Comisia a continuat să „mutualizeze” datoria europeană pentru a finanța și alte inițiative – cel mai recent pentru a ajuta țările europene să-și crească capacitățile de apărare în fața Rusiei putiniste, citează antena3.ro.
Țările europene, însă, rămân majoritar în opoziție față de folosirea generalizată a acestui instrument.
Există și a treia opțiune – Uniunea Europeană ar putea să pregătească o „vânătoare” de 25 de miliarde de euro pentru alte active rusești din țările blocului.
Această metodă ar necesita mult timp, însă, timp pe care Ucraina nu-l are.
„Sprijinul pentru Ucraina și presiunea pe Rusia sunt elementele care l-ar putea aduce pe Putin la masa negocierilor, de aceea este important ca țările europene să facă eforturi”, a spus Jessica Rossencrants, ministra suedeză pentru Europa.
Riscul colectiv
Majoritatea activelor rusești aflate în discuție sunt imobilizate într-un depozit financiar la organizația financiară Euroclear din Belgia. Din acest motiv, țara se află în fața unui risc major financiar și juridic dacă acceptă acest plan.
„Comisia s-a angajat la discuții extinse cu autoritățile belgiene în ce privește această chestiune și este pregătită să ofere clarificări și asigurări ori de câte ori va fi nevoie”, a transmis un purtător de cuvânt al executivului european.
„Orice propunere va susține principiul asumării colective a riscului. Deși nu vedem niciun indiciu că abordarea inițială a Comisiei va produce noi riscuri, cu siguranță suntem de acord că orice risc care vine dintr-o propunere ulterioară trebuie să fie asumat colectiv de statele membre și nu doar de unul singur”.
Comisia a încercat să minimalizeze riscurile în discuțiile cu oficialii belgieni, accentuând că cei 140 de miliarde de euro vor fi dați înapoi Rusiei, dacă Kremlinul își încetează războiul și plătește reparații Ucrainei. Șansa ca acest lucru să se întâmplă este, însă, atât de mică încât e foarte improbabil că acest lucru se va întâmpla vreodată.
Belgia se teme că Rusia ar putea să trimită o armată de avocați pentru a-și putea recupera banii, iar faptul că cele două țări au un acord de investiții bilaterale din 1989 complică situația.
