Aeroportul Internațional „Eugen Doga” - Chișinău s-ar putea confrunta cu o criză a livrărilor de combustibil: compania Lukoil este singurul furnizor de la aerogară
Măsurile restrictive impuse de Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii companiei ruse Lukoil și entităților afiliate vor intra în vigoare pe 21 noiembrie 2025. Impactul acestora ar putea lovi direct Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, Lukoil fiind unicul furnizor de combustibil pentru aerogară. Autoritățile dau asigurări că întreprind măsuri pentru a evita o eventuală perturbare a zborurilor.
Criza combustibilului ar putea lovi aeroportul din Chișinău începând cu 21 noiembrie
„Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova (AAC) a fost notificată oficial cu privire la măsurile restrictive impuse de către Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii, ce urmează să intre în vigoare începând cu 21 noiembrie 2025 și care vizează entitățile din cadrul grupului Lukoil. (...) Toți operatorii aerieni sunt informați și cooperează pentru a asigura continuitatea zborurilor. În același timp, sunt analizate măsuri preventive pentru a evita orice impact negativ asupra pasagerilor sau asupra programului de zbor”, arată AAC într-un comunicat de presă.
Instituția mai precizează că, în prezent, operațiunile de alimentare cu combustibil a aeronavelor pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” - Chișinău se desfășoară „în regim normal”.
Reprezentanții Autorității Aeronautice Civile susțin că, în calitate de autoritate de supraveghere a activităților aeronautice, instituția monitorizează îndeaproape situația și este în contact permanent cu administrația Aeroportului Internațional Chișinău, furnizorii de servicii de handling și operatorii aerieni, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în activitatea aeroportuară.
Știrea inițială
Activitatea Aeroportului Internațional „Eugen Doga” - Chișinău ar putea fi periclitată de o eventuală criză a livrărilor de combustibil. Compania Lukoil, supusă sancțiunilor internaționale, este singurul furnizor de combustibil al aerogării. Experții remarcă o situație incertă privind livrările de combustibil către aeroport, iar autoritățile se feresc să recunoască oficial problema.
Operatorii aerieni ar fi fost deja informați despre problemele ce pot apărea și sfătuiți să ia măsuri în timp util.
„Alimentarea cu combustibil a aeronavelor la Aeroportul Internațional Chișinău (RMO) este în prezent afectată din cauza sancțiunilor impuse de SUA și Regatul Unit împotriva Lukoil, principalul furnizor de combustibil al aeroportului. Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova (CAA RM), în calitate de organism de reglementare care supraveghează operațiunile aerodromului Lukoil, a fost notificată cu privire la situație. Operatorii sunt sfătuiți să planifice alimentarea cu combustibil în consecință și să ia în considerare aranjamente alternative până la un nou aviz. Actualizări vor fi furnizate pe măsură ce situația evoluează”, se arată într-un document promovat miercuri, 29 octombrie, în spațiul online.
Solicitați de Teleradio-Moldova să confirme veridicitatea acestuia, reprezentanții Autorității Aeronautice Civile ne-au promis să revină cu un răspuns, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Totodată, reprezentanții Aeroportului Internațional „Eugen Doga” - Chișinău ne-au solicitat întrebările în scris și nu ne-au oferit răspunsurile până la ora publicării acestui articol.
Totuși, consecințele sancțiunilor impuse de către SUA împotriva companiilor ruse Rosneft și Lukoil asupra aprovizionării R. Moldova cu combustibil au fost abordate astăzi de către directorul Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Eugen Carpov, cu reprezentanții Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.
„Eugen Carpov a prezentat structura logistică a pieței produselor petroliere din Republica Moldova, infrastructura existentă de import și distribuție, precum și principalele surse regionale de aprovizionare. Părțile au efectuat un schimb de opinii privind evaluarea impactului potențial al sancțiunilor asupra pieței regionale și a celei interne, precum și asupra necesității identificării unor surse și căi alternative de asigurare a Republicii Moldova cu produse petroliere”, se arată în comunicatul ANRE.
Pentru a facilita o evaluare corectă a procedurilor de implementare a sancțiunilor economice și comerciale impuse de Statele Unite ale Americii, interlocutorii au convenit asupra menținerii unui dialog constant în perioada următoare, adaugă aceeași sursă.
Expert: Deficit și scumpiri ale carburanților
Potrivit jurnalistului economic Ion Preașcă, pe segmentul combustibilului destinat avioanelor este atestată, într-adevăr, o situație incertă. El a amintit că autoritățile de la Chișinău au cerut companiei Lukoil să înstrăineze această parte a activității, însă tranzacția nu a fost realizată până acum.
„Autoritățile au obligat, încă din vară, compania Lukoil să găsească o soluție pentru acest segment, adică să-l înstrăineze. Din câte am înțeles, nu s-a reușit încă, fiindcă nu este simplu să vinzi o astfel de activitate: trebuie găsit un cumpărător potrivit, care să ofere un preț adecvat și să fie respectate toate procedurile legale. Proprietarii, fiind peste hotare, orice decizie trebuie coordonată”, a explicat Preașcă pentru Teleradio-Moldova.
Expertul consideră că autoritățile ar trebui să liberalizeze piața, permițând altor operatori să importe produse petroliere, pentru a evita o eventuală criză de aprovizionare.
Totodată, potrivit jurnalistului economic, o soluție ar putea fi „preluarea forțată a depozitului companiei, urmată de vânzare, cu respectarea legislației”.
Despre o eventuală suspendare a activității companiei Lukoil, Ion Preașcă spune că aceasta ar putea avea consecințe asupra pieței petroliere din Republica Moldova, generând riscuri de deficit și scumpiri la carburanți.
Vulnerabilitatea principală nu ține, totuși, de distribuția internă, ci de dependența de importurile de motorină și benzină.
„Eu sper să nu se ajungă la stoparea activității acestei companii, în sensul importului și distribuției de produse petroliere. Având o cotă atât de mare (aproape o treime la import și circa 20% din distribuția de carburanți - n.r.), oprirea activității poate crea dificultăți în asigurarea cu motorină, benzină, gaz lichefiat. Asta ar putea duce la creșteri de prețuri și la posibile deficite”, a explicat Ion Preașcă.
R. Moldova, dependentă de rafinăriile din România și Bulgaria
Potrivit expertului, riscul major vine din exterior, întrucât Lukoil Moldova importă cea mai mare parte a produselor petroliere de la rafinăriile grupului din România și Bulgaria.
„Dacă se oprește una dintre aceste rafinării, se creează imediat presiune pe prețuri și pe disponibilitatea produselor, pentru că și alte companii ar încerca să cumpere din aceleași surse”, a precizat jurnalistul.
El a amintit că o avarie la rafinăria Rompetrol din România a provocat, în 2021, un deficit temporar de carburanți în regiune, iar unele benzinării din Republica Moldova au rămas fără motorină și benzină.
„Problema cea mai mare este la stocurile angro. Lipsa ofertelor duce automat la creșterea prețurilor”, a punctat Preașcă.
Cum a ajuns Lukoil principalul jucător de pe piața produselor petroliere din R. Moldova
De aproape trei decenii, compania Lukoil deține statutul de cel mai mare importator și distribuitor de produse petroliere din Republica Moldova. Potrivit analizei jurnalistului economic Ion Preașcă, poziția dominantă a companiei s-a consolidat treptat, datorită unei combinații de factori strategici, economici și istorici.
Lukoil a intrat pe piața moldovenească acum aproximativ 30 de ani, odată cu preluarea rafinăriei Petrotel din România de către grupul rus Lukoil. Înainte de aceasta, compania controla o rafinărie la Odesa (până în 2014) și una la Burgas, în Bulgaria, ultima fiind una dintre cele mai mari din regiunea Balcanilor.
Succesul Lukoil se explică prin faptul că este o companie integrată vertical, având propriul lanț complet de activitate – de la extracția petrolului în Rusia, până la rafinare, distribuție și comercializare atât pe segmentul angro, cât și pe cel cu amănuntul.
„Ei controlează întregul lanț, de la extracție până la vânzare, și asta le-a permis mereu să dețină o cotă mare pe piață, fiind și producători, și furnizori, și distribuitori. În plus, când au intrat pe piață, nu exista niciun jucător important. Compania de stat Tirex Petrol era foarte slabă – ea avea doar rețea, dar nu avea capacitate financiară, nici capacitate de procesare. Era o lipsă de concurență, așa că Lukoil a putut ocupa din start o cotă mare, pe care a reușit să o mențină. Deja de vreo 20 de ani sau poate și mai mult, compania are statutul de cel mai mare importator și distribuitor de produse petroliere din R. Moldova”, a precizat expertul.
Abia în perioada 1999–2002, au apărut primii concurenți serioși – Petrom Moldova și Rompetrol, care au adus o oarecare diversificare a pieței. Totuși, firmele locale nou-apărute nu au reușit să concureze eficient cu Lukoil, din cauza lipsei de resurse și infrastructură comparabile.
De-a lungul anilor, Lukoil a reușit să dețină o cotă de piață semnificativă, care, potrivit estimărilor, a atins uneori până la 40%.
„Însă compania evita să depășească acest prag pentru a nu intra sub incidența regulilor privind poziția dominantă și atunci ar fi trecut sub o monitorizare mult mai strictă”, a adăugat Preașcă.
Într-un scenariu ipotetic în care Lukoil ar fi nevoită să își reducă activitatea, impactul imediat asupra pieței interne de distribuție nu ar fi unul major, consideră jurnalistul economic Ion Preașcă. Potrivit acestuia, o eventuală închidere a stațiilor Lukoil nu ar genera lipsuri semnificative la pompă, întrucât multe dintre benzinării funcționează în regim de franciză — ele aparțin altor companii, iar Lukoil are în principal rolul de furnizor de carburanți. Într-o asemenea situație, cel mult ar putea urma un proces de rebranding pentru o parte din aceste stații.
Riscurile reale, reiterează Preașcă, s-ar manifesta la nivelul importului de produse petroliere.
„O eventuală sistare a rafinăriilor Lukoil ar putea duce la dificultăți în aprovizionare, pentru că aceste rafinării au fost construite pentru a procesa un anumit tip de petrol. Trecerea la un alt tip presupune investiții și adaptări tehnice”, a spus specialistul.
Jurnalistul a mai amintit că situații similare au fost întâlnite și în alte state europene, precum Cehia, Slovacia, Ungaria sau Austria, care au avut nevoie de timp pentru a-și adapta infrastructura de rafinare după renunțarea la petrolul rusesc. Mai mult, un incident produs în vara acestui an — contaminarea petrolului azer — a demonstrat cât de vulnerabilă poate fi piața, întrucât rafinăriile din România nu au putut prelua temporar acele produse.
Prin urmare, cele mai mari riscuri pentru Republica Moldova provin din factori externi.
„Așadar, problemele tehnice și logistice externe sunt cele mai mari riscuri pentru Moldova, nu distribuția internă. Dar, în consecință, s-ar putea să apară și probleme în distribuție”, a conchis Ion Preașcă.
Amintim că SUA și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au impus sancțiuni economice împotriva companiilor ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialelor acestora. Măsurile prevăd înghețarea activelor, blocarea tranzacțiilor comerciale și restricții pentru firmele deținute majoritar de aceste companii.
Washingtonul și Londra au motivat impunerea sancțiunilor prin refuzul Rusiei de a opri războiul din Ucraina și de a se angaja într-un proces real de pace.
CITIȚI ȘI:
