Evaluarea serviciilor de informații americane: Putin intenționează să continue războiul din Ucraina și nu este dispus la compromisuri
Liderul rus Vladimir Putin nu este dispus să accepte compromisuri în timpul negocierilor de pace din Ucraina și intenționează să continue războiul până când își va atinge obiectivul pe câmpul de luptă, în ciuda greutăților economice suferite de Rusia și a pierderilor masive pe front. Evaluarea aparține serviciilor de informații americane, transmite NBC, citat de Moscow Times.
Potrivit acestora, serviciile de informații consideră că Putin a adoptat o poziție mai agresivă decât oricând de la începutul invaziei. Acest lucru este o consecință a pierderilor mari suferite de armata rusă și a problemelor cu care se confruntă economia, care, în al patrulea an de război, este în pragul recesiunii. Acum, el caută să justifice pierderile suferite și să acapareze mai mult teritoriu ucrainean.
În timpul ultimei sale convorbiri telefonice cu Donald Trump, Putin, potrivit unor surse din „Washington Post”, a cerut Ucrainei să predea regiunea Donețk pentru a pune capăt războiului.
În schimb, și-a exprimat disponibilitatea de a returna Ucrainei părți din regiunile Zaporojie și Herson. În urma discuțiilor cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Trump a propus înghețarea conflictului de-a lungul liniei actuale a frontului.
Cu toate acestea, Rusia a continuat să insiste asupra propriei viziuni maximaliste pentru încheierea conflictului. Trump a anulat apoi un summit anunțat în cadrul căruia ar fi urmat să se întâlnească cu Putin, la Budapesta, și a impus sancțiuni asupra a două dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia - Rosneft și Lukoil.
Putin a numit aceasta o încercare de presiune politică, spunând că nicio țară „care se respectă” nu face vreodată nimic sub presiune.
Potrivit publicației „The Economist”, pentru a captura complet Donbasul și cele două regiuni parțial ocupate, armata rusă, în ritmul actual de avans, va trebui să lupte până în 2030.
Publicația estimează că, din luna mai a acestui an, când Rusia a început o ofensivă la scară largă pe front, a capturat doar 0,4% din teritoriul ucrainean și nu a atins obiective semnificative. Cu toate acestea, acest avans limitat a venit cu un preț mare.
„The Economist” a calculat că, de la începutul invaziei la scară largă până în ianuarie a acestui an, armata rusă a pierdut între 640.000 și 877.000 de soldați, dintre care între 137.000 și 228.000 au fost uciși. Până pe 13 octombrie, această cifră crescuse cu aproape 60%, ajungând la 0,984-1,438 milioane, inclusiv între 190.000 și 480.000 de soldați uciși.
La sfârșitul lunii august, șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, a declarat că armata rusă a capturat 99,7% din regiunea Luhansk, 79% din regiunea Donețk, 74% din regiunea Zaporojie și 76% din regiunea Herson. În total, armata rusă controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
SUA promit un nou transfer de armament de două miliarde de dolari
Ucraina va primi, în curând, un nou pachet de armament american în valoare de 2 miliarde de dolari, a anunțat Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO.
„Probabil, va trebui să obținem încă două miliarde de dolari sau mai mult în următoarele luni. Ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple foarte curând”, a declarat Whitaker.
El a menționat că o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO va avea loc la începutul lunii decembrie, unde va fi finalizat pachetul de ajutor militar.
Aliații europeni ai Ucrainei vor achiziționa arme din Statele Unite în cadrul inițiativei „Lista de nevoi prioritare ale Ucrainei” (PURL). Două miliarde de dolari au fost deja alocați în acest scop, iar partea ucraineană a primit primele transporturi la mijlocul lunii octombrie.
Se așteaptă ca Ucraina să primească pachete de ajutor regulate în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari fiecare. Potrivit lui Whitaker, în 2026, „sprijinul vital” al armatei ucrainene va fi crucial. Ucraina va avea nevoie de arme americane în valoare de 12-15 miliarde de dolari pentru a se apăra și a continua lupta pe linia frontului, a menționat reprezentantul permanent al SUA la ONU.
Whitaker a confirmat, de asemenea, intenția SUA de a continua să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Potrivit acestuia, sancțiunile sunt „doar una dintre cărțile pe care le joacă președintele Trump”.
„M-am întâlnit astăzi, la Bruxelles, cu directorul CIA, John Ratcliffe, și am discutat despre alte opțiuni pe care le are președintele. Președintele Trump intenționează să le folosească atunci când va considera necesar”, a spus Whitaker.
Reprezentantul permanent al SUA la NATO a adăugat că SUA intenționează să aplice sancțiunile impuse Rosneft și Lukoil pe 22 octombrie și ar putea, de asemenea, să înăsprească sancțiunile privind petrolul. Whitaker și-a exprimat speranța că astfel de măsuri vor influența decizia lui Vladimir Putin de a urmări o soluționare pașnică a conflictului militar din Ucraina.
Putin a declarat, anterior, că sancțiunile americane împotriva companiilor petroliere sunt „serioase” și ar putea avea „anumite consecințe”. Cu toate acestea, el a susținut că sancțiunile nu vor avea un impact semnificativ asupra „bunăstării economice” a țării.
De asemenea, el a descris sancțiunile ca o încercare de a exercita presiune.
