Corespondență Dan Alexe // Cum este combătut rasismul în România: raport al Consiliului Europei
În raportul privind România, se constată cu satisfacție că, în urma reformei din 2017 a programelor școlare pentru învățământul secundar inferior, temele intitulate „Romii: de la sclavie la emancipare” și „Holocaustul în România: evrei și romi” au fost incluse în programa de Istorie (clasa a VIII-a). De asemenea, se salută introducerea, în 2023, a „Istoriei evreilor și a Holocaustului” ca materie obligatorie în învățământul secundar superior și profesional.
ECRI face o serie de 15 recomandări. În special, recomandă, cu prioritate, ca autoritățile să instituie un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI din școli și să colecteze date defalcate pe gen cu privire la astfel de incidente, inclusiv privind motivele comportamentului de hărțuire. De asemenea, recomandă ca acestea să dezvolte, în următorii doi ani, un cadru legal care să reglementeze în mod explicit condițiile și procedura pentru recunoașterea legală a genului și să stabilească linii directoare clare pentru furnizarea de asistență medicală care să afirme genul.
De la cel mai recent raport al ECRI din 2019, s-au înregistrat progrese în mai multe domenii. Funcțiile și competențele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sunt în mare măsură în conformitate cu recomandările generale ale ECRI pentru organismele de promovare a egalității, dar resursele sale financiare și umane rămân insuficiente. Bugetul CNCD a fost majorat treptat în ultimii ani (de la 7,686 milioane RON în 2019 la 10,531 milioane RON în 2023). Cu toate acestea, ECRI consideră că resursele sale financiare și umane sunt încă insuficiente pentru a-și îndeplini toate funcțiile.
S-au înregistrat progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri pentru gestionarea cazurilor de violență școlară, inclusiv a hărțuirii și a hărțuirii cibernetice. Eforturile de îmbunătățire a incluziunii romilor au continuat, inclusiv inițiative de regularizare a așezărilor informale și adoptarea unei noi legislații pentru interzicerea segregării școlare.
Cu toate acestea, ECRI își exprimă îngrijorarea cu privire la mai multe probleme. Hărțuirea rămâne o problemă răspândită și gravă în școli. Aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programa școlară. Se pare, de asemenea, că discriminarea împotriva persoanelor LGBTI persistă. Cuplurile de același sex încă nu se bucură de nicio recunoaștere legală.
Cadrul legal nu definește clar condițiile și procedurile pentru recunoașterea legală a genului și nu există linii directoare specifice pentru furnizarea de asistență medicală care să afirme genul. Alte probleme de îngrijorare sunt prezența tot mai mare a discursului instigator la ură în discursul politic, în mass-media și online. Situația romilor rămâne, se pare, dificilă în toate domeniile vieții, multe așezări informale fiind situate în apropierea unor zone extrem de poluate și numeroși elevi romi frecventând medii educaționale segregate.
Cât despre celelalte două țări cercetate: Spania primește ca principală remarcă negativă o creștere a antisemitismului; Slovenia este, de asemenea, mai puțin criticată decât România: organismele naționale slovene pentru egalitate și drepturile omului și-au intensificat activitatea, iar educația incluzivă a fost consolidată. Începând din 2023, legea acordă cuplurilor de același sex dreptul la căsătorie și chiar la adopție.
Au fost create posturi de asistenți romi în grădinițe și școli primare și au fost luate măsuri pentru a îmbunătăți accesul la piața muncii pentru romi și situația socială a femeilor rome. Dar se afirmă că autoritățile slovene ar trebui să se asigure că comunitățile de romi se bucură de acces efectiv și nediscriminatoriu la condiții de locuit decente și sigure, inclusiv apă curată, electricitate și salubritate, în toate zonele în care locuiesc.
