Recensământ 2024 | Aproape o treime dintre persoane declară dificultăți de vedere, iar una din cinci – de mobilitate
Unul din trei moldoveni se confruntă cu probleme de vedere care le îngreunează activitățile zilnice, iar doi din zece spun că au dificultăți atunci când merg pe jos sau urcă scările. Datele provin din Recensământul din 2024, ale cărui rezultate privind limitările în activitățile cotidiene au fost prezentate joi, 30 octombrie, de Biroul Național de Statistică.
Cele mai frecvente dificultăți în realizarea activităților zilnice, declarate la recensământ, erau cele de vedere și de mobilitate, cu ponderi de 29.6% și, respectiv, 19.6% din grupul persoanelor cu vârsta de cinci ani și peste. Mai puțini respondenți au acuzat dificultăți de auz și de memorare sau concentrare: 11.0% și, respectiv, 10.2%.
Directoarea generală adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru, a menționat că la formularea întrebărilor s-a ținut cont de recomandările Grupului de la Washington privind Statisticile în Domeniul Dizabilității și de cele ale Comisiei Economice a ONU.
„Persoanele care au declarat lipsă de dificultăți sau doar dificultăți ușoare sunt considerate fără dizabilități, în timp ce persoanele care au raportat dificultăți mari sau incapacitate totală în cel puțin unul dintre cele patru domenii sunt clasificate drept persoane cu dizabilități”, a precizat Aurelia Spătaru.
Femeile – mai vulnerabile ca bărbații
Femeile într-o proporție mai mare decât bărbații întâmpină dificultăți de vedere: 33.6% femei comparativ cu 25% bărbați. Dificultăți mari sau incapacitate totală de vedere au acuzat 139 de mii de persoane sau 6.1%, inclusiv 7.2% femei și 4.9% bărbați.
Tendința se păstrează și în cazul celorlalte forme de dizabilitate. Dificultăți de mobilitate au acuzat 22.5% femei comparativ cu 16.4% bărbați, iar de memorare – 11.2% femei față de 9.1% bărbați.
Totodată, 11.7% femei s-au plâns de probleme de auz, față de 10.3% bărbați cu aceleași dificultăți.
Dificultățile zilnice: diferență majoră între mediul rural și urban
În comparație cu populația din mediul urban, populația de la sate se confruntă într-o măsură mai mare cu toate tipurile de dificultăți în realizarea activităților zilnice. Cea mai mare diferență se atestă în cazul dificultăților de mobilitate: 24.1% în mediul rural și 14.4% în orașe.
De dificultăți de memorare s-au plâns 12.8% din respondenții din sate și 7.1% din orașe. O diferență mai mică, de 4.5 puncte procentuale, se fixează în cazul dificultăților de vedere: 31.6% în mediul rural și, respectiv, 27.1% în mediul urban. Probleme de auz au acuzat 13.1% din locuitorii de la sate și 8.6% din cei de la orașe.
Din punct de vedere teritorial, cele mai mari ponderi ale persoanelor cu dificultăți mari sau incapacitate totală au fost înregistrate în raioanele Basarabeasca, Șoldănești, Taraclia, Cimișlia și Glodeni.
Pe de altă parte, cele mai mari ponderi ale persoanelor fără dificultăți funcționale sunt în municipiile Chișinău și Bălți, care concentrează aproape o treime din populația țării.
Ratele tuturor tipurilor de dificultăți cresc odată cu vârsta
Datele mai arată că ratele tuturor tipurilor de dificultăți cresc semnificativ după vârsta de 60 de ani, ceea ce confirmă vulnerabilitatea sporită a persoanelor în etate, a menționat directoarea generală adjunctă a BNS, Aurelia Spătaru.
Ponderea persoanelor care se confruntă cu dificultăți mari sau incapacitate totală crește de la 2.4% în rândul copiilor, la 38.4% în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 70 și 79 de ani, iar în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 80 și 89 de ani atinge 61.7%;
În cele mai înaintate grupe de vârstă, 90 de ani și peste, aproape opt din zece persoane au dificultăți mari sau incapacitate completă de a desfășura activități zilnice.
CITIȚI ȘI:
