Expert Promo-LEX: Noul Parlament trebuie să pună accent pe transparență și dialog cu opoziția
Democrația parlamentară nu se reduce la majorități și opoziții, ci se construiește prin dialog real, respectarea procedurilor și asumarea colectivă a responsabilităților, afirmă directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil. Într-un interviu oferit postului Moldova 1, Panfil a atras atenția că există restanțe la capitolele „transparență decizională și comunicare publică”.
„Cred că trebuie să existe mai multă transparență și mai multă comunicare publică despre ce se întâmplă și ce se discută la Biroul permanent. Este acea parte a instituției care a fost cel mai puțin transparentă în legislatura trecută. Poate deputații care sunt în opoziție își vor asuma și acest rol de a ieși public, în special dacă vor fi nemulțumiți de anumite discuții, decizii. Dar cred că și conducerea Parlamentului trebuie să facă pași pentru a asigura o transparență mai bună”, a declarat Nicolae Panfil în platoul postului public de televiziune.
Expertul a recomandat continuarea unor practici din legislatura precedentă, precum planificarea activităților și menținerea agendei ședințelor bisăptămânale, evitând modificările ad-hoc care au afectat transparența în trecut.
Panfil a comentat și decizia de a desemna doar doi vicepreședinți de Parlament, dintre care doar unul din partea opoziției, spunând că această „decizie politică” denotă o lipsă de consens cu opoziția.
„Putem să ne uităm la acest aspect inclusiv din perspectiva relației cu opoziția. Din precedentul Parlament știm că, la acel moment, nu a fost una foarte bună, nu s-a comunicat foarte strâns. Sper ca, în acest Parlament, relația cu opoziția să fie mai bună. (...) Nu știu ce s-a discutat în culise pentru a se decide dacă vor fi doi sau trei vicepreședinți, dar poate fi un mic semn al faptului că nu prea s-au înțeles”, a presupus expertul.
În același interviu, reprezentantul Promo-LEX a ținut să accentueze responsabilitatea deputaților care dezbat anumite informații sensibile în comisii.
„Cei care își vor asuma aceste roluri de președinți, vicepreședinți ai comisiilor și vor avea acces inclusiv la secrete de stat sunt, în primul rând, cetățeni ai Republicii Moldova, trebuie să respecte legea și să semneze, din câte cunoaștem, anumite angajamente pe care le au. Cu siguranță, sunt supravegheați mai îndeaproape de instituțiile statului, pentru că orice mișcare în aceste registre, atunci când ai acces la anumite informații, trebuie să fie documentate”, a amintit el.
La final, Panfil a condiționat succesul Legislativului de comportamentul majorității PAS.
„Să fie cooptată în adoptarea acestor decizii și opoziția..., pentru ca fiecare lege, fiecare politică adoptată să fie asumată și de către pături mai largi politice și din societate. (...) Mi-aș dori să fie respectate, în primul rând, procedurile în Parlament, pentru că aici începe totul și transparența activității Parlamentului este una obligatorie. Nu e o dorință a societății civile, dar a societății în general”, a conchis Nicolae Panfil, la Moldova 1.
Parlamentul de legislatura a XII-a a fost constituit oficial săptămâna trecută, după validarea mandatelor deputaților aleși la scrutinul din 28 septembrie. Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului, iar Doina Gherman (PAS) și Vlad Batrîncea (PSRM) au fost reconfirmați ca vicepreședinți.
Legislativul actual are șase fracțiuni parlamentare, PAS deținând majoritatea cu 55 de mandate. Noua structură include 12 comisii permanente, dintre care șapte vor fi conduse de guvernare și cinci de opoziție. Comisia pentru integrare europeană a fost creată în premieră în Legislativ.
Pe 31 octombrie, Parlamentul urmează să se întrunească într-o nouă ședință pentru a învesti Guvernul condus de Alexandru Munteanu.
