Vot în Parlament | R. Moldova are Guvern! Cabinetul Munteanu, învestit la o lună și trei zile de la alegerile parlamentare: „Voi fi un luptător”
R. Moldova are un nou Guvern. Cabinetul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit vineri, 31 octombrie, la o lună și trei zile de la alegerile parlamentare, care au stabilit o nouă componență a Parlamentului, dar cu aceeași majoritate parlamentară - cea a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Guvernul Munteanu a fost învestit cu votul a 55 de deputați.
Guvernul Munteanu promite să pregătească R. Moldova, până în 2028, de aderarea la UE
Deputații fracțiunilor comuniștilor, socialiștilor, ai Blocului „Alternativa”, ai Partidului Nostru și ai Partidului „Democrația Acasă” au refuzat să susțină Cabinetul Munteanu.
Unii reprezentanți ai opoziției, inclusiv liderul socialiștilor, Igor Dodon, au remarcat „profesionalismul” candidatului la funcția de premier, Alexandru Munteanu, dar și-au exprimat dezacordul cu politicile promovate de PAS.
Noul Guvern se va concentra pe creștere economică și integrarea europeană a R. Moldova, având „15 priorități sectoriale”, a anunțat, de la tribuna Parlamentului, înainte de votul de învestitură, premierul desemnat, Alexandru Munteanu.
Prezentându-și „echipa profesionistă”, Alexandru Munteanu a promis, printre altele, finalizarea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE până în 2028 și implementarea acquis-ului comunitar în toate domeniile, creșterea salariului minim la 10.000 de lei, stimularea investițiilor de până la patru miliarde de euro în economie, susținerea a 25.000 de întreprinderi, investiții de șase miliarde de lei în educație, precum și plantarea a 60.000 ha de păduri.
De asemenea, noul Guvern promite nouă miliarde de lei pentru programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, inclusiv pentru construirea drumurilor pe o distanță de 3.000 km și a podurilor peste Prut, tehnologii verzi, extinderea irigațiilor pe 50.000 ha, centre regionale de procesare și acces extins, promovarea pe piețele europene pentru produsele moldovenești.
„Programul de guvernare derivă din mandatul oferit de cetățeni acestui Parlament: de a trasa direcția strategică a țării pentru următoarele decenii. Misiunea Guvernului este ca aderarea la Uniunea Europeană să aducă beneficii concrete oamenilor încă înainte de finalizarea procesului formal — investiții, locuri de muncă bine plătite, servicii publice moderne și o administrație prietenoasă și eficientă. Guvernul se va ghida după strategiile naționale existente, agenda de reforme și integrare europeană, precum și Programul UE 2028, susținut de majoritatea cetățenilor”, a declarat Alexandru Munteanu, la tribuna Parlamentului.
Răspunzând la întrebările deputaților timp de circa șase ore, Alexandru Munteanu a dat asigurări că își va prezenta demisia, dacă nu va reuși să pregătească R. Moldova pentru aderarea la UE până în anul 2028, adăugând, însă, că, „dacă nu vom adera, va fi rău pentru toți”.
Reprezentanții opoziției parlamentare au criticat acțiunile partidului reconfirmat la guvernare după ultimele alegeri, inclusiv pentru că „s-a aliniat sancțiunilor Vestului împotriva Estului”, și i-au solicitat lui Alexandru Munteanu „să se întoarcă spre agricultori” și să „elibereze justiția”.
„Readuceți justiția în albia legalității. Reforma nu înseamnă să capturezi sistemul, ci să îl eliberezi”, a cerut deputatul Blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo.
„Programul de guvernare prevede investiții de miliarde în comunități, modernizarea drumurilor, interconectări cu UE și sprijin masiv pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a afirmat președinta fracțiunii parlamentare a PAS, Doina Gherman.
Principalele declarații ale lui Alexandru Munteanu, făcute la tribuna Parlamentului:
Despre neutralitatea R. Moldova: „Noi întotdeauna vom respecta legile Republicii Moldova. În același timp, securitatea și reziliența sunt lucruri foarte importante pentru dezvoltarea noastră și vom lucra asupra lor”;
Despre „problema numărul 1” a R. Moldova: „Lipsa creșterii economice rămâne problema numărul unu a Republicii Moldova. (...) Ne concentrăm să construim o economie de investiții. Vom îmbunătăți cadrul legal, vom atrage investitori, inclusiv pe cei din diasporă, și vom folosi asistența primită din partea Uniunii Europene pentru proiecte de investiții, nu pentru consum. (...) Eu cred că o să obținem o creștere anul viitor și deja calculăm din ce proiecte și din ce inițiative o să vină această creștere”;
Despre diasporă: „Diaspora ar veni și ar investi aici în cazul în care le creăm un cadru sigur, legal, profitabil. (...) Într-un fel, am fost și eu diaspora. Viața în afara țării nu e așa de frumoasă cum ți se pare la început. Avem o țară frumoasă, am construit drumuri, aeroportul Chișinău este unul decent. Dar putem să facem mai bine. Și diaspora cred că va reveni”;
Despre denunțarea acordurilor cu CSI: „Eu nu prea văd cum participăm noi acum la toate programele CSI. Eu înțeleg că, formal, noi am rămas membri la unele acorduri care au fost semnate anterior, trebuie să ne uităm la partea legală, juridică. (...) Vom face o revizuire a tuturor acordurilor care au fost semnate de Republica Moldova și să vedem. Cele cu CSI nu prea sunt deja aplicabile, dar trebuie de văzut care sunt prevederile legale și cum le putem suspenda sau să ieșim din ele”;
Despre securitatea energetică: „Independența energetică a Republicii Moldova ține de securitatea națională, iar în acest sens autoritățile au făcut deja multe lucruri. (...) Eu mă bucur că, pentru prima oară, intrăm într-o iarnă asigurându-ne de faptul că o să trecem fără cataclisme și fără catastrofe și fără niște acte de panică care se întâmplă când se caută o soluție politică. Acum avem o independență”;.
Despre conflictul transnistrean: „Sperăm că vom fi acel Guvern sau guvernare – fiindcă nu este vorba doar de noi, este vorba de echipa guvernamentală, este vorba de întregul cadru de guvernare – care vom găsi o soluție. (...) Cea mai bună și unica soluție este cea economică. Suntem în proces de discuții foarte intense cu partenerii noștri și eu sper foarte mult că a apărut în sfârșit, cum se spune, o lumină la capătul tunelului”;
Despre reforma administrativă: „Eu consider că e unica noastră șansă, avem o perioadă de stabilitate și trebuie să facem o reformă și asta este și misiunea și obiectivul Guvernului (implementarea reformei până la alegerile locale din 2027 – n.r.). Noi nu ne ajustăm la normele europene fiindcă așa vrea Bruxelles-ul, dar fiindcă așa e mai rațional. Nu putem să ținem școlile cu șapte copii, ce fel de carte se face acolo? Sau nu putem să ținem punctele celea medicale, când lucrează o soră medicală care nu este bine plătită”;
Despre Găgăuzia: „Am promis că voi merge în Găgăuzia, să avem un dialog. Este Republica Moldova, acolo trăiesc cetățenii noștri, pe mulți îi cunosc personal. Am investit acolo. Trebuie să întoarcem pagina neagră care a fost în istoria Găgăuziei și să mergem înainte”.
Munteanu, înainte de votul de învestitură: „Eu am venit cu o ramură de măslin. Am să lupt pentru parcursul european al R. Moldova”
După discursurile deputaților din toate fracțiunile parlamentare, premierul desemnat Alexandru Munteanu a revenit la tribuna Parlamentului. El a spus că a ascultat toate opiniile și că își asumă parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că miza momentului este una „istorică”.
„Nu o să dureze mult, n-am să vă țin șase ore, asta vă promit (aluzie la faptul că a stat în picioare, la tribună, timp de șase ore pentru a răspunde la întrebprile deputaților - n.r.). Nu știu dacă ați observat, dar eu n-am părăsit sala asta de la începutul ședinței noastre. Îmi place să ascult. Și v-am ascultat. Pe toți. Și nu mă jenează critica, credeți-mă”, a menționat premierul desemnat.
Munteanu a amintit că nu este afiliat politic, dar că susține direcția aleasă de PAS și de electorat: „Nefiind afiliat politic cu PAS, eu consider că e calea... eu aș spune așa: nu e cea mai bună, e calea unică pe care o avem noi, ca țară, pentru prosperitate, pentru un parcurs european”.
Premierul desemnat a spus că a venit cu apel la unitate politică și la colaborare, în contextul mizei istorice a momentului. „Și avem o șansă unică acum. Din cauza asta și am venit. (...) Eu accept criticile când sunt constructive și când toți împreună încercăm să facem ceva. Eu am venit cu o ramură de măslin, de fapt. Eu credeam într-o consolidare. Acesta era, de fapt, mesajul meu”.
El a exprimat îngrijorări privind atmosfera politică și comportamentul unor aleși care, în opinia sa, ar prefera eșecul guvernării.
„Vă spun sincer..., puțin m-a jenat faptul că se pare că unii dintre colegi așteaptă ca noi să ratăm, să eșuăm. Și e ceva dezastruos, fiindcă, sincer, e ceva suicidal. Fiindcă, dacă noi nu o să reușim, o să fie o mare tragedie. Noi putem să ne pierdem țara, noi să pierdem votul, noi să pierdem totul. Și eu nu îi înțeleg pe colegii care ne doresc să eșuăm”, a afirmat noul premier al R. Moldova.
La final, Munteanu a insistat asupra determinării sale și și-a asumat angajamentul de a lupta pentru integrarea europeană și prosperitatea cetățenilor: „Eu n-am eșuat. Eu am făcut proiecte. Și vă spun altceva: eu sunt luptător. Am să lupt pentru binele, prosperitatea și parcursul european al Republicii Moldova. Asta vă spun”.
Partidul Nostru ar fi votat separat pentru Munteanu, dar nu susține Cabinetul: „Țara are nevoie de calitate, nu de grabă”
Fracțiunea parlamentară a Partidului Nostru a anunțat că nu va vota Guvernul Munteanu, deși ar fi susținut separat candidatura premierului desemnat. Deputata Elena Grițco a declarat în plen că fracțiunea se abține din cauza lipsei de transparență și a „grabei” cu care a fost prezentată componența Executivului și Programul de guvernare.
„Dacă era o procedură să votăm separat pentru candidatura dumneavoastră, era să o facem. Și dumneavoastră asta știți. Dar, în astfel de condiții, Partidul Nostru nu va vota pentru Guvern”, a punctat Grițco.
Potrivit Elenei Grițco, Programul „UE, pace și dezvoltare” este frumos formulat, dar fără suficiente detalii concrete.
„Sună bine, dar oamenii nu trăiesc din slogane și fraze pompoase. Ei trăiesc din salarii, din pensia modestă și din munca de zi cu zi. Programul conține liste lungi de intenții, dar lipsește miezul: cât costă fiecare capitol? De unde vin banii?”, a întrebat ea.
În ceea ce privește economia, Partidul Nostru a criticat lipsa predictibilității și dificultățile cu care se confruntă antreprenorii.
Totodată, fracțiunea a transmis că va sprijini inițiativele utile pentru cetățeni și va continua să promoveze reforme orientate spre bună guvernare.
„Fracțiunea Partidului Nostru va susține orice inițiativă - fie a Guvernului, fie a altor fracțiuni, dacă sunt în interesul cetățenilor și al Republicii Moldova. Suntem gata să susținem armonizarea legislației la cea europeană, dacă aceasta este în interesul țării”, a precizat Grițco.
Fără sacou, în semn de solidaritate cu fermierii: Sergiu Stefanco le-a cerut miniștrilor să se pătrundă de „realitatea dură” din agricultură
Premierul desemnat Alexandru Munteanu și garnitura sa guvernamentală sunt încurajați „să se întoarcă cu fața către agricultori”. Îndemnul a fost făcut de vicepreședintele Fracțiunii „Democrația Acasă”, Sergiu Stefanco, unul dintre liderii protestelor agricultorilor.
În sesiunea luărilor de cuvânt înaintea votului pentru învestirea Guvernului, Stefanco a declarat că nu poartă sacou în semn de solidaritate cu „realitatea dură din agricultura Republicii Moldova și cu ceea ce se întâmplă cu fermierii”.
Parlamentarul l-a îndemnat pe premierul desemnat să meargă în zonele afectate și să discute cu agricultorii.
„Tânăr de 35 de ani – îi tremură vocea și nu știe ce să spună. Chiar anul trecut a rămas fără casă, fără masă, cu copiii trăiește la soacra. Iată asta este realitatea. Voi aici toți vorbiți de viitorul frumos european. În 2021, ați făcut promisiuni, în 2021, eu și cu colegii mei am fost tratați cu gaze, iar o mare parte dintre voi ați stat ascunși în tufișuri”, a acuzat Stefanco.
Deputatul le-a cerut oficialilor să renunțe la aroganță și să lucreze în interesul cetățeanului.
„Cu pensii în țară de 1.000 de lei, de 2.000 de lei, cu salarii sub 10.000 de lei ale profesorilor, avem miniștri, secretari de stat care nu fac diferența dintre orz și grâu și au 1.000.000 de lei pe lună”, a mai spus Stefanco.
Mesajul transmis de către acesta, în numele agricultorilor, este ca toți împreună – deputați, miniștri – „să ne suflecăm mânecile și să muncim” pentru a soluționa problemele cu care se confruntă populația.
„Împreună, să ajungem în Europa”, a încheiat deputatul.
Doina Gherman: Guvernul Munteanu trebuie să livreze rezultate și să accelereze aderarea la UE
Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a reafirmat sprijinul pentru Cabinetul condus de Alexandru Munteanu, precizând că noul Guvern are misiunea de a continua drumul european al Republicii Moldova și de a accelera reformele și dezvoltarea. Declarațiile au fost făcute de Doina Gherman, președinta fracțiunii PAS și vicepreședinta Parlamentului, înaintea votului de încredere acordat de Legislativ Cabinetului Munteanu.
„Moldovenii au votat pentru Uniunea Europeană, pentru pace și dezvoltare. Guvernul pe care îl vom investi astăzi își asumă exact aceste obiective”, a spus Gherman, menționând că votul cetățenilor a fost exprimat „clar” în referendum, la alegerile prezidențiale și la cele parlamentare.
Lidera PAS a mulțumit premierului Dorin Recean și membrilor Cabinetului precedent pentru gestionarea crizelor și menținerea țării *„pe direcția corectă”.
„Ați depus un efort colosal și ați făcut imposibilul în perioade extrem de complicate pentru Republica Moldova”, a declarat ea.
Potrivit Doinei Gherman, Programul Guvernului Munteanu se bazează pe investiții masive și reforme orientate spre modernizarea țării.
„Programul de guvernare prevede investiții de miliarde în comunități, modernizarea drumurilor, interconectări cu UE și sprijin masiv pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a precizat vicepreședinta Parlamentului, menționând că obiectivul este dezvoltarea fiecărui sat și oraș „fără să lase pe nimeni în urmă”.
Ea a reiterat angajamentul ca R. Moldova să fie pregătită pentru aderarea la UE până în 2028, dar a insistat că beneficiile trebuie resimțite deja de cetățeni.
„Ne-am asumat să fim pregătiți de aderare până în 2028, dar oamenii nu trebuie să aștepte până atunci ca să simtă ce înseamnă Uniunea Europeană. Ei trebuie să o simtă acum - acasă, la serviciu, în buzunar”, a conchis Doina Gherman.
Blocul „Alternativa” cere o reformă reală a justiției: „Arată perfect în rapoarte, dar jalnic în realitate”
Reforma justiției „arată perfect în rapoarte, dar jalnic în realitate”, a acuzat Alexandr Stoianoglo, deputat al fracțiunii Blocului „Alternativa”, în runda luărilor de cuvânt înaintea votului pentru învestirea Guvernului Munteanu.
Potrivit parlamentatului, „pre-vetting-ul și vetting-ul, anunțate ca mari filtre de integritate, au devenit instrumente de răzbunare împotriva celor incomozi și de promovare a celor loiali puterii”.
„Astăzi, majoritatea membrilor Consiliului Superior al Procurorilor sunt numiți pe criterii politice. A urmat Consiliul Superior al Magistraturii, apoi Curtea Supremă de Justiție. Rând pe rând, toate instituțiile-cheie ale statului au fost lipsite de autonomie și conectate la interesul de partid”, a afirmat deputatul.
Acuzând politizarea și capturarea instituțiilor statului, Stoianoglo a spus că numirile se fac la comandă, iar concursurile sunt organizate doar pentru a crea aparența unor procese legale.
„Așa s-a scris noul cod al puterii: independența – eliminată, loialitatea – promovată. A trecut cine trebuia, nu cine merita. Și, culmea, chiar cei care au slujit statul capturat au fost promovați cu brio. Ați promis o revoluție în justiție, a ieșit o telenovelă, cu concursuri anulate și reluate până le câștigă cine trebuie”, a declarat parlamentarul.
Făcând apel la experiența sa în calitate de procuror general, Stoianoglo a subliniat că mesajul său pentru noul Guvern este să oprească practicile represive și să acționeze în susținerea cetățenilor.
„Opriți presiunea și începeți susținerea. Readuceți justiția în albia legalității. Reforma nu înseamnă să capturezi sistemul, ci să îl eliberezi. Cine nu înțelege aceasta nu merită nici votul, nici încrederea Moldovei”, a transmis Alexandr Stoianoglo.
PSRM nu votează Guvernul Munteanu, dar promite „să fie alături cu sfaturi și inițiative”
Fracțiunea Partidului Socialiștilor a anunțat că nu va vota pentru învestirea Guvernului Munteanu, însă se declară gata să colaboreze cu acesta „în interesul cetățenilor”. Declarația a fost făcută de liderul socialiștilor, Igor Dodon, de la tribuna Parlamentului, înainte de votul asupra Programului și a Cabinetului Munteanu.
„Nu vom vota Guvernul, dar vom fi tot timpul alături, cu sfaturi, cu inițiative. Vom susține tot ce va fi în beneficiul acestei țări, pentru că iubim Republica Moldova”, a spus Dodon.
El a criticat programul de guvernare, acuzând discrepanțe față de promisiunile electorale ale PAS și documentul propus de Munteanu: „Ați promis dublarea salariilor, a pensiilor, creștere economică, în program nu există indicatori concreți”.
Totodată, el a făcut un apel la noul Executiv: „Domnilor candidați, fiți altfel. Nu faceți politică. Dacă nu vă implicați în lupte politice, veți reuși”.
Liderul PSRM a încheiat spunând că va „susține tot ce va fi în beneficiul acestei țări”.
Comuniștii nu votează Guvernul Munteanu: „Suntem împotriva transformării politicii moldovenești într-un poligon experimental pentru proiecte străine” ”
Fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) nu va vota pentru învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Alexandru Munteanu. Lidera fracțiunii, Diana Caraman. a criticat, în plenul Parlamentului, modul în care a fost selectat candidatul la funcția de prim-ministru.
„Astăzi, Parlamentului i se propune să aprobe un guvern condus de o persoană care mulți ani nu a trăit aici, nu a lucrat aici, nu a suferit împreună cu această țară, nu s-a confruntat cu birocrația ei, nu a stat la cozi și nu și-a auzit oamenii. Ni se cere să credem că el este soluția pentru Republica Moldova, dar aceasta pare doar o versiune nouă a practicii fanariote. Atunci domnii veneau de la Istanbul, acum - de la Bruxelles. Atunci li se spunea să păstreze ordinea și să nu uite cine i-a trimis, acum formula este aceeași, doar exprimată modern - curs european, reforme, sprijinul partenerilor. Totuși, dacă poporul nu simte că Guvernul este al său, niciun partener extern nu va ajuta”, a spus comunista.
Potrivit Dianei Caraman, opoziția parlamentară „nu este împotriva schimbărilor, ci împotriva substituțiilor”.
„Suntem împotriva transformării politicii moldovenești într-un poligon experimental pentru proiecte străine și împotriva înlocuirii voinței poporului cu aplauze din exterior. Diferența dintre un guvernator fanariot și un premier adevărat este simplă: fanariotul venea să conducă, premierul trebuie să vină să servească”, a precizat deputata comunistă.
Ea a adăugat că votul pentru Guvern este previzibil.
„Astăzi, majoritatea va vota, iar acest lucru este evident. (...) Republica Moldova nu are nevoie de oameni numiți, ci de cei care au simțit și simt pe propria piele toate „deliciile” oricărei puteri. Fracțiunea Partidului Comuniștilor nu va susține Guvernul propus de PAS”, a conchis lidera fracțiunii comuniștilor.
Comisia juridică confirmă respectarea procedurii de învestire a Guvernului Munteanu
Comisia juridică, numiri și imunități a constatat că demersul premierului desemnat, Alexandru Munteanu, privind aprobarea Programului de activitate și a listei Guvernului respectă prevederile constituționale și legale.
După șase ore în care premierul desemnat Alexandru Munteanu și-a prezentat Programul de activitate, echipa viitorului Cabinet și a răspuns la întrebările deputaților, Comisia a propus plenului examinarea și adoptarea proiectului de hotărâre pentru aprobarea Programului și acordarea votului de încredere Guvernului.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a anunțat că, în baza demersului premierului desemnat și conform Constituției și Regulamentului Parlamentului, a fost avizat proiectul de hotărâre privind aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere.
„Procedura de învestire a Guvernului este una constituțională, iar Comisia juridică are competența și onoarea de a verifica corespunderea criteriilor de legalitate. Am constatat că termenul de 15 zile prevăzut de articolul 98 a fost respectat, decretul fiind semnat la data de 24 octombrie 2025”, a precizat Veronica Roșca, de la tribuna Parlamentului.
Potrivit raportului, comisia a verificat atât Programul de guvernare, cât și componența nominală a Cabinetului. Membrii desemnați au prezentat cazierul judiciar, avizul Serviciului de Informații și Securitate și certificate de integritate emise de Autoritatea Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție.
„A fost demonstrată corespunderea la cerințele legale privind numirea în funcție a candidaților”, a adăugat Roșca.
Decizia Comisiei a fost adoptată cu cinci voturi pentru și patru abțineri, fără voturi împotrivă.
Documentul urmează să fie examinat și votat în plen.
Nosatîi: Fortificarea apărării aeriene și creșterea rezilienței la amenințări hibride – priorități pentru următorul mandat
Fortificarea capacităților de apărare a spațiului aerian și creșterea rezilienței la provocările hibride se numără printre principalele obiective ale Ministerului Apărării în noul mandat. Declarația aparține ministrului propus al Apărării, Anatolie Nosatîi.
„Fortificarea capacităților de apărare a spațiului aerian, capacităților ce țin de a fi mai rezilienți la provocările hibride, protecția informațională, cibernetică, inclusiv utilizarea noilor tehnologii informaționale în baza lecțiilor învățate din Ucraina, dotarea cu echipamente moderne, pentru asigurarea cetățenilor, sunt principalele priorități”, a declarat Nosatîi.
Oficialul a subliniat că, în ultimii ani, au fost inițiate reforme importante în sistemul de apărare.
„Doar cu creșterea alocațiilor la buget, am reușit să schimbăm lucrurile, să începem acea reformă pe care militarii și-au dorit-o mult timp. Principalul aspect a fost îndreptat spre a schimba lucrurile ce țin de oameni, de a crea condiții mai bune pentru activitate, de a îmbunătăți pachetul social, de a le da tot ceea ce au nevoie pentru a-și îndeplini bine misiunea, în interesul țării. Al doilea aspect a vizat modernizarea Armatei, ceea ce înseamnă schimbarea tuturor celor materiale, armamente, tehnică, cu echipamente noi, care să asigure o siguranță în exploatare și care să aibă și un aport la creșterea atractivității serviciului militar”, a menționat ministrul.
Anatolie Nosatîi a făcut referire și la contextul regional de securitate, insistând asupra necesității consolidării apărării țării.
„Avem un război la hotarul țării, avem 11% din teritoriu necontrolat de administrația centrală, avem staționarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul național – toate acestea sunt amenințări la siguranța națională. De aceea, am muncit ca să schimbăm lucrurile, ca cetățenii să se simtă în siguranță și vom continua să facem aceasta și în continuare”, a punctat Anatolie Nosatîi, care a exercitat funcția de ministru al Apărării și în Guvernul Recean.
Cum vor fi recuperați banii furați din bugetul de stat? Răspunsul candidatului propus la funcția de ministru al Justiției
Republica Moldova are rezultate palpabile în domeniul sechestrării bunurilor, iar eforturile noului Guvern se vor concentra pe componenta confiscării, inclusiv a celei speciale. Declarația îi aparține candidatului propus la funcția de ministru al Justiției, Vladislav Cojuhari, și a fost făcută la ședința Parlamentului, care a răspuns la întrebarea: ce măsuri vor întreprinde autoritățile pentru a recupera banii furați din bugetul de stat, pusă de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Grădinaru.
„În primul rând, ar trebui să asigurăm operaționalizarea deplină și mentenanța acelui sistem recent pus în aplicare de către Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) - Sistemul Informațional „Registrul Bunurilor Infracționale Indisponibilizate”. Trebuie să ne focusăm atenția, ca să îl interconectăm cu programul informațional de gestionare a dosarelor. (...) O să menționăm de nenumărate ori și vă asigur că o să vedeți și în acțiunea noastră: faptele infracționale nu vor genera profituri pentru infractori. Și asta trebuie să fie clar”, a punctat Cojuhari.
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a ținut să puncteze că procesul de curățare a sistemului judecătoresc rămâne o prioritate pentru noul Guvern.
„Cât privește trecutul, e un subiect mai complicat. A trecut ceva timp, banii s-au dus. Eu bănuiesc că foarte mulți din bănuiți sau suspecți nici nu se află în Republica Moldova, sunt căutați, sunt în urmărire. E un proces care durează ani și trebuie să facem performantă justiția noastră. (...) Până la urmă, cu toții urmărim ce se întâmplă cu domnul P (Vladimir Plahotniuc - n.r.) care stă după gratii acum aici, la noi, în Republica Moldova”, a spus Munteanu.
Cristina Gherasimov: „Datorită Ucrainei, am avut oportunitatea să depunem cererea de aderare la UE”
Republica Moldova a susținut și va continua să susțină integrarea europeană a Ucrainei, a declarat, în plenul Parlamentului, Cristina Gherasimov, propusă viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și în noul Guvern.
Răspunzând la întrebarea care va fi poziția Chișinăului în situația în care, până în decembrie curent, când ar urma să fie deschise clusterele de negocieri, nu va fi identificată o soluție în interiorul UE privind intenția Ungariei de a bloca prin veto integrarea Ucrainei, Cristina Gherasimov a amintit că, datorită vecinilor, Republica Moldova a avut șansa de a depune cererea de aderare.
„Republica Moldova mereu a susținut parcursul european al vecinilor noștri, al Ucrainei, pentru că anume datorită lor, în contextul tragediei prin care trec ei, am avut și noi oportunitatea să depunem această cerere de aplicare la Uniunea Europeană”, a subliniat Cristina Gherasimov.
Potrivit Cristinei Gherasimov, fiecare stat candidat își are propriul parcurs de negocieri, bazat pe meritocrație. În cazul Republicii Moldova și Ucrainei, procesul este paralel doar în deschiderea primului grup de capitole, care se referă la valorile fundamentale.
Cristina Gherasimov a mai spus că Republica Moldova nu așteaptă momentul simbolic de deschidere a negocierilor, reformele fiind derulate în conformitate cu programul național de aderare.
„Vreau să vă asigur că noi depunem toate eforturile diplomatice necesare ca să mergem înainte pe procesele tehnice. Avem foarte clar descris parcursul nostru de aderare, în Programul Național, iar reformele continuă în pasul stabilit, în așa fel ca să reușim să închidem negocierile în termenele propuse”, a mai spus Cristina Gherasimov.
Relația cu Găgăuzia: „Trebuie să întoarcem pagina și să mergem înainte”
Restabilirea relațiilor cu Găgăuzia va fi una dintre preocupările noului Guvern, a confirmat premierul desemnat, Alexandru Munteanu, răspunzând la întrebările parlamentarilor la ședința de învestire.
„Am promis că voi merge în Găgăuzia, să avem un dialog. Este Republica Moldova, acolo trăiesc cetățenii noștri, pe mulți îi cunosc personal. Am investit acolo. Trebuie să întoarcem pagina neagră care a fost în istoria Găgăuziei și să mergem înainte”, a declarat Munteanu.
Legat de faptul că bașcanul Găgăuziei nu figurează în componența propusă a Guvernului, Alexandru Munteanu a spus că se conformează deciziilor și interpretărilor forumului parlamentar.
„Eu mă conformez acelor decizii luate de Parlament. Eu prefer să respect legile și interpretările forumului legislativ. Asta este poziția mea”, i-a răspuns Munteanu deputatului din partea fracțiunii „Alternativa”, Alexandru Stoianoglo.
Mai devreme, în cadrul audierilor din Comisia juridică a Parlamentului, Alexandru Munteanu a declarat că nu a are „un candidat la această funcție” și că ar avea nevoie de „o opinie juridică în acest sens”.
Menționăm că guvernatorul Găgăuziei este confirmat, în calitate de membru din oficiu al Guvernului, prin decret prezidențial, în legislație nefiind specificat un termen în care trebuie să se întâmple acest lucru.
Evghenia Guțul, învestită bașcan în urma alegerilor din vara anului 2023, nu a fost confirmată ca membră a Guvernului, președinta Maia Sandu invocând, anterior, „suspiciuni” la adresa acesteia.
În august, anul curent, Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare și obligată să dea statului 40 de milioane de lei, bani care ar fi fost folosiți pentru finanțarea ilegală a Partidului „Șor”.
Reforma administrației locale, prioritate pentru Guvern: „Nu putem ține școli cu șapte copii”
Reforma administrației publice locale, inclusiv reorganizarea consiliilor raionale și procesul de amalgamare a localităților, reprezintă o prioritate pentru viitorul Guvern, susține premierul desemnat Alexandru Munteanu. Acesta a subliniat că reforma trebuie realizată în mod responsabil și „fără politizare”, pentru a îmbunătăți serviciile publice pentru cetățeni.
Întrebat de deputata Partidului Nostru, Nina Cereteu, dacă reforma poate fi realizată până la alegerile locale din 2027, premierul desemnat a spus că aceasta este „unica șansă” pentru o transformare reală.
„Eu consider că e unica noastră șansă, avem o perioadă de stabilitate și trebuie să facem o reformă și asta este și misiunea și obiectivul Guvernului. (...) Noi acum avem o șansă unică să o facem, dar trebuie să o facem împreună, să nu creăm... și rugămintea mea ar fi să nu politizăm procesul, să nu începem campaniile, să nu umblăm cu un primar care-i X, care reprezintă un partid, că iată pe dânsul l-au pus într-o situație”, a răspuns Munteanu, de la tribuna Parlamentului.
Potrivit premierului desemnat, reforma trebuie să genereze acces la „școli modernizate” și la servicii medicale mai bune.
„Toată lumea este, într-un fel, bulversată de acest proces, dar trebuie să-l facem. Noi nu ne ajustăm la normele europene fiindcă așa vrea Bruxelles-ul, dar fiindcă așa e mai rațional. Nu putem să ținem școlile cu șapte copii, ce fel de carte se face acolo? Sau nu putem să ținem punctele celea medicale, când lucrează o soră medicală care nu este bine plătită”, a exemplificat el.
Premierul desemnat a precizat că procesul de amalgamare voluntară deja a început, însă „merge foarte încet”: „Cu așa tempouri, cred că o să terminăm în vreo 30-40 de ani și cred că ar fi bine să terminăm mai repede”.
Nina Cereteu, care este primar de Drochia, a spus că a făcut recent un exercițiu: le-a propus consilierilor locali amalgamarea voluntară cu primăriile limitrofe orașului, însă fracțiunea din Consiliul raional Drochia a Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiunea care l-a propus la funcția de premier, a votat împotrivă.
„Cum îndeplinim, cum efectuăm noi reforme atunci când nu este voință politică la nivel local nici măcar din partea partidului de guvernare? Sau ăsta este un exemplu al unei reforme pripite care nu a fost suficient consultată cu Congresul Autoritățile Locale din Moldova (CALM) și nu are mecanisme concrete?”, a întrebat Cereteu.
În replică, Munteanu a anunțat că Guvernul va lucra la o hartă interactivă și la mecanisme obiective pentru reformă.
„Trebuie să stabilim un mecanism, fiindcă până la urmă noi nu ne gândim la un primar X, dar ne gândim cum să le fie bine oamenilor acolo și cum să aibă acces la niște servicii mai bune. Vom încerca să venim cu un program obiectiv, care nu ține cont de dorințele, ego-urile și afilierile politice. Suntem în proces. Începând cu săptămâna viitoare, acesta era planul nostru, să ne apucăm să avem un plan cu o hartă interactivă, trebuie să ne uităm la detalii, la niște lucruri concrete”, a spus Alexandru Munteanu.
Vladimir Bolea, propus pentru funcția de vicepremier, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în noul Guvern, a confirmat că reforma va include toate nivelurile administrației și va fi discutată cu autoritățile locale și cu reprezentanții CALM.
„Dacă va avea loc această reformă, să țineți minte că, în mod obligatoriu, va exista administrația publică de nivelul doi pentru a avea o viziune regională în privința proiectelor legate de apă, sanitație, inclusiv drumurile pe care noi le construim - regionale și locale. Cred că următorul Parlament, care a fost votat, are una dintre obligații: elaborarea acestei noi reforme și ea nu va fi numai pe segmentul raioanelor, dar și al comunelor. Accentul va fi pus în totalitate pe cetățean, pe om și pe interesele acestor oameni. Formula va fi elaborată împreună cu primăriile, cu CALM-ul și cred că, până la finalul anului 2026, această reformă va fi implementată inclusiv cu ajutorul Parlamentului Republicii Moldova”, a spus ministrul în exercițiu al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Guvernul Munteanu își asumă reglementarea exclusiv pașnică a conflictului transnistrean: „Sperăm să fim Guvernul care va găsi soluția”
Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, și vicepremierul propus pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, au reiterat, în plenul Parlamentului, poziția viitorului Guvern de reglementare exclusiv pașnică a conflictului transnistrean.
„Sperăm că vom fi acel guvern sau guvernare – fiindcă nu este vorba doar de noi, este vorba de echipa guvernamentală, este vorba de întregul cadru de guvernare – care vom găsi o soluție”, a declarat Alexandru Munteanu, răspunzând la o întrebare a deputatului neafiliat Vasile Tarlev.
Potrivit lui Munteanu, „cea mai bună și unica soluție” este cea economică.
„Suntem în proces de discuții foarte intense cu partenerii noștri și eu sper foarte mult că a apărut în sfârșit, cum se spune, o lumină la capătul tunelului”, a subliniat premierul desemnat.
Întrebat de președinta fracțiunii PCRM, Diana Caraman, care este poziția viitorului Guvern față de unele declarații „periculoase”, potrivit ei, privind o eventuală incursiune militară a Ucrainei în regiunea transnistreană, premierul desemnat a reconfirmat că o soluție militară nu este examinată.
În context, fostul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri, propus vicepremier pentru Reintegrare, a declarat că reglementarea conflictului transnistrean poate avea loc doar în cadrul unui dialog și prin mijloace pașnice.
„Vreau să confirm ce a spus domnul prim-ministru: poziția oficială a Ucrainei nici pe departe nu este de a interveni militar într-o regiune a unei țări vecine. Ucraina continuă să sprijine integritatea teritorială a Republicii Moldova și nu am niciun dubiu că acest lucru va continua și mai departe”, a mai spus Valeriu Chiveri.
Răspunzând la întrebarea deputatului Fracțiunii Blocului „Alternativa”, Marc Tkaciuk, dacă Republica Moldova se poate integra în Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, premierul desemnat a spus că este posibil din punct de vedere teoretic.
„Eu mi-aș dori foarte mult să intrăm în Uniunea Europeană împreună. Aceasta nu depinde numai de noi”, a precizat Munteanu.
R. Moldova intră în iarnă „fără cataclisme și catastrofe energetice”
R. Moldova este pregătită să treacă în siguranță peste iarna care urmează, datorită pașilor întreprinși pentru consolidarea independenței energetice și investițiilor realizate în infrastructura critică din domeniu. „Independența energetică a Republicii Moldova ține de securitatea națională, iar în acest sens autoritățile au făcut deja multe lucruri”, a declarat premierul desemnat Alexandru Munteanu, de la tribuna Parlamentului.
„Eu mă bucur că, pentru prima oară, intrăm într-o iarnă asigurându-ne de faptul că o să trecem fără cataclisme și fără catastrofe și fără niște acte de panică care se întâmplă când se caută o soluție politică. Acum avem o independență”, a afirmat premierul desemnat.
Alexandru Munteanu a subliniat că, în curând, Republica Moldova va fi conectată la o nouă linie electrică strategică.
„Acum lucrăm asupra creării unui cadru mai eficient. Așa cum știți, din momentul când, la sfârșitul anului, se va deschide linia de electricitate care va trece prin Vulcănești, vom fi, practic, garantat asigurați cu o independență energetică. (...) Avem un program inclusiv cu partenerii noștri, cu Banca Mondială, cu Banca Europeană, care vizează energia verde. SUA ne-a acordat o asistență de 130 de milioane, tocmai pentru dezvoltarea cadrului energetic. Și ministrul Junghietu e în contact permanent cu partenerii noștri”, a spus premierul desemnat Alexandru Munteanu.
Junghietu: investiții în regenerabile, stocare și termocentrale moderne
Dorin Junghietu, propus să-și continue mandatul la conducerea Ministerului Energiei, a adăugat că, pentru a asigura și consolida siguranța energetică a țării, aspect esențial pentru dezvoltarea economică, este necesară dezvoltarea capacităților interne de generare.
Potrivit acestuia, energia reprezintă o provocare regională, iar Guvernul se va concentra pe trei direcții principale: „Dezvoltarea și construcția sistemelor de interconexiune. A doua - o să continuăm să promovăm investițiile în proiectele de resurse regenerabile, pentru că noi, ca țară, nu avem resurse de petrol și gaze, deci avem potențial imens de resurse regenerabile”.
Junghietu a evidențiat și necesitatea dezvoltării tehnologiei de stocare.
„Resursele regenerabile sunt, în același timp, o resursă variabilă, de aceea trebuie să vină și o să vină împreună cu sisteme de stocare și pentru orele de vârf, când energia este cea mai scumpă și apar dezechilibre în sistem, o să atragem investiții pentru sistemele de balansare pe bază de gaz. Și termocentrala - este și ea inclusă în plan, pentru că facilitățile de producție de la Termoelectrica și de la CET-Nord sunt destul de învechite și noi lucrăm pentru a le înlocui”, a precizat Dorin Junghietu.
Premierul desemnat: „E prima oară în istoria țării când nu lipsa banilor e problema”
„Problema noastră nu este insuficiența banilor. E prima oară, de fapt, în istoria țării noastre când ne confruntăm nu cu lipsa banilor, dar cu necesitatea de a-i folosi eficient, rațional. Nu pentru consum, ci pentru investiții”, a declarat premierul desemnat, Alexandru Munteanu, răspunzând la întrebarea președintelui fracțiunii parlamentare a „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, dacă există „un Plan B” în situația în care Uniunea Europeană ar suspenda sprijinul financiar de 1.9 miliarde de euro.
„Dacă ceva se întâmplă? Un Plan B trebuie să fie tot timpul. Ne întrebăm dacă-l aveți”, a spus Renato Usatîi.
Alexandru Munteanu i-a răspuns că este un scenariu puțin probabil, cu riscuri „aproape de zero”.
„Chiar și din punctul de vedere al unui avocat foarte conservativ, riscul e undeva aproape de zero. Dar, până la urmă, eu cred că noi trebuie să învățăm. Și, iarăși, o bună parte din banii alocați se vor duce în investiții. Scopul meu, concomitent cu investițiile în infrastructură și ameliorarea cadrului legal, este să atragem sectorul privat”, a subliniat premierul desemnat.
În același context, Alexandru Munteanu a evidențiat rolul resurselor umane, evidențiind necesitatea pregătirii specialiștilor și menținerii acestora în țară.
„Avem universități foarte bune, mă refer și la Universitatea de Medicină, și la Universitatea Tehnică, la care am lucrat. Avem specialiști foarte buni, doar că trebuie să îi încadrăm în niște proiecte aici, pentru că specialiștii noștri – inclusiv statistica arată – mai mult de 50% pleacă imediat. Obțin diploma, pleacă în România, mulți pleacă mai departe. Trebuie să le oferim posibilitatea să lucreze aici”, a conchis premierul desemnat.
Noul Guvern va continua revizuirea acordurilor cu CSI: „Trebuie să le suspendăm sau să ieșim din ele”
Poziția Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente (CSI) este în mare parte formală, iar acordurile rămase în vigoare vor fi revizuite pentru a fi denunțate sau suspendate, a declarat premierul desemnat, Alexandru Munteanu, de la tribuna Parlamentului.
„Eu nu prea văd cum participăm noi acum la toate programele CSI. Eu înțeleg că, formal, noi am rămas membri la unele acorduri care au fost semnate anterior, trebuie să ne uităm la partea legală, juridică. Eu așa aș face”, a spus premierul desemnat.
Munteanu a precizat că Guvernul va continua procesul de denunțare a acordurilor cu CSI, iar o evaluare juridică va fi realizată în colaborare cu Ministerul Justiției.
„Unul dintre scopurile pe care le discutam cu noul ministru al Justiției este să facem o revizuire a tuturor acordurilor care au fost semnate de Republica Moldova și să vedem. Cele cu CSI nu prea sunt deja aplicabile, dar trebuie de văzut care sunt prevederile legale și cum le putem suspenda sau să ieșim din ele”, a răspuns Alexandru Munteanu la întrebarea deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc.
Munteanu: „Când economia crește, oamenii capătă încredere și aleg să rămână acasă”
Principala problemă a Republicii Moldova rămâne lipsa creșterii economice, susține premierul desemnat Alexandru Munteanu. Candidatul la funcția de prim-ministru a precizat că economia trebuie să se orienteze spre investiții, nu spre consum, iar diaspora poate deveni o sursă importantă de capital și dezvoltare, dacă i se oferă un cadru sigur și predictibil.
Întrebat de liderul socialiștilor, Igor Dodon, care este, în opinia sa, „problema numărul unu” a Republicii Moldova, Alexandru Munteanu a spus că stagnarea economică rămâne cea mai mare provocare.
„Lipsa creșterii economice rămâne problema numărul unu a Republicii Moldova. O creștere economică nu înseamnă doar bani, ci și speranță, încredere, motivația de a rămâne acasă și de a investi. Când economia crește, apar oportunități, crește și încrederea că putem face lucruri aici, în țară”, a spus premierul desemnat.
Referindu-se la modelul economic, Munteanu a spus că Republica Moldova trebuie să renunțe la economia bazată pe consum și să încurajeze investițiile productive.
„Ne concentrăm să construim o economie de investiții. Vom îmbunătăți cadrul legal, vom atrage investitori, inclusiv pe cei din diasporă, și vom folosi asistența primită din partea Uniunii Europene pentru proiecte de investiții, nu pentru consum”, a spus premierul desemnat.
Fiind întrebat de fostul premier și deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, despre țintele economice și despre exporturi, premierul desemnat s-a arătat sigur că noul Guvern „va genera, cu siguranță, o creștere - o să fie o creștere mai mare decât este acum”: „N-aș vrea să arunc acum cu niște cifre – 10%, 20% – nu este real. Eu cred că o să obținem o creștere anul viitor și deja calculăm din ce proiecte și din ce inițiative o să vină această creștere. O economie ca Republica Moldova trebuie să crească mai repede, mai mult”.
În același context, Alexandru Munteanu a afirmat că moldovenii de peste hotare reprezintă un potențial uriaș pentru investiții.
„Diaspora ar veni și ar investi aici în cazul în care le creăm un cadru sigur, legal, profitabil. Am observat un fenomen curios – primesc foarte multe mesaje din diasporă, gata să se includă în procesul de formare a noului Guvern și în proiectele investiționale. N-am mai văzut așa ceva demult. Într-un fel, am fost și eu diaspora. Viața în afara țării nu e așa de frumoasă cum ți se pare la început. Avem o țară frumoasă, am construit drumuri, aeroportul Chișinău este unul decent. Dar putem să facem mai bine. Și diaspora cred că va reveni”, a punctat Munteanu.
Premierul desemnat, despre neutralitate: „Noi întotdeauna vom respecta legile Republicii Moldova”
Întrebat de deputatul socialist Valeriu Muduc cum va apăra neutralitatea Republicii Moldova, premierul desemnat Alexandru Munteanu a declarat că viitorul Guvern va respecta Constituția și va acorda prioritate consolidării securității și rezilienței statului.
„Noi întotdeauna vom respecta legile Republicii Moldova. În același timp, securitatea și reziliența sunt lucruri foarte importante pentru dezvoltarea noastră și vom lucra asupra lor”, a spus Alexandru Munteanu.
Alexandru Munteanu: „Cer sprijinul Dvs. pentru un program de guvernare orientat spre creștere economică, eficiență și integrare europeană”
Noul Guvern se va concentra pe creșterea economică și integrarea europeană a R. Moldova, a declarat premierul desemnat Alexandru Munteanu, de la tribuna Parlamentului. „Cer astăzi sprijinul dumneavoastră pentru un program de guvernare orientat spre creștere economică, eficiență și integrare europeană și vă prezint o echipă profesionistă, capabilă să pregătească Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană în următorii ani”, a declarat candidatul desemnat la funcția de premier, de la tribuna Parlamentului.
Munteanu a ținut să mulțumească președintei Maia Sandu și fracțiunii PAS pentru încredere, precum și cetățenilor R. Moldova pentru votul acordat pe 28 septembrie: „Este o mare onoare pentru mine să am azi ocazia de a-mi servi țara. Îi mulțumesc doamnei președinte Maia Sandu și fracțiunii PAS pentru încrederea acordată. Dar, mai ales, le mulțumesc pentru că au avut curajul să lupte, să câștige alegeri și să miște niște lucruri în direcția corectă. Recunoștința mea se îndreaptă în mod special către cetățenii Republicii Moldova. Fără hotărârea și puterea lor de a se opune răului, astăzi nu am fi vorbit despre aderarea la Uniunea Europeană, ci am fi vorbit despre oligarhie, corupție și stagnare”.
Munteanu a promis că va fi „un prim-ministru care ascultă, respectă și lucrează, nu unul populist”.
„Voi spune adevărul chiar și atunci când soluțiile cer un efort comun din partea întregii țări. Voi fi deschis la propunere și opinie, pentru că soluțiile bune se nasc din dialog. Dar dialogul este o stradă cu dublu sens. Sper să o parcurgem cu toții împreună”.
Programul de guvernare „UE, Pace, Dezvoltare”
„Programul de guvernare derivă din mandatul oferit de cetățeni acestui Parlament de a trasa direcția strategică a țării pentru următoarele decenii. Misiunea Guvernului este ca aderarea la Uniunea Europeană să aducă beneficii concrete oamenilor încă înainte de finalizarea procesului formal - investiții, locuri de muncă bine plătite, servicii publice moderne și administrație prietenoasă și eficientă. Guvernul se va ghida după strategiile naționale existente, agenda de reforme și integrarea europeană, precum și programul UE-2028, susținut de majoritatea cetățenilor. Voi menționa, pe scurt, principalele priorități sectoriale”, a punctat Alexandru Munteanu în plen.
Cele 15 direcții strategice, enumerate de Alexandru Munteanu:
Guvernare eficientă: modernizarea administrației publice, digitalizare completă, transparență și securitate cibernetică.
Integrare europeană: finalizarea negocierilor de aderare până în 2028 și implementarea acquis-ului UE în toate domeniile.
Economie competitivă: investiții de până la 4 miliarde de euro, susținerea a 25.000 de întreprinderi, promovarea exporturilor moldovenești.
Educație pentru viitor: 6 miliarde de lei investiții, extinderea școlilor model, acces real la educație incluzivă.
Mediu curat: plantarea a 60.000 de hectare de păduri, revitalizarea apelor, management modern al deșeurilor.
Sănătate și viață activă: modernizarea spitalelor, digitalizarea sistemului medical, rețea de centre clinice universitare.
Independență energetică: interconectare totală cu piața UE, energie regenerabilă, modernizarea infrastructurii energetice.
Infrastructura și localități moderne: 9 miliarde de lei prin programele „Satul European” și „Curtea Europeană”, 3.000 de kilometri de drumuri modernizate, poduri peste Prut, finalizarea centurii Chișinăului.
Bunăstarea și incluziunea socială: creșterea salariului minim la 10.000 de lei, 5.000 de noi locuri de creșă, programe pentru vârstnici și persoane cu dizabilități;
Agricultura modernă: tehnologii verzi, extinderea irigațiilor pe 50.000 de hectare, centre regionale de procesare și acces extins pe piața UE.
Comunități sigure, prezență sporită a forțelor de ordine, modernizarea frontierei, operaționalizarea Centrului Național de Management al Crizelor.
Justiție corectă, finalizarea evaluării judecătorilor și procurorilor, digitalizarea sistemului de justiție și combaterea corupției la toate nivelurile.
Extinderea programului voucher cultural, protejarea patrimoniului, susținerea cinematografiei și implicarea diasporei.
Reintegrarea și coeziunea: consolidarea păcii pe ambele maluri ale Nistrului, vom urmări ca de beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană să se bucure și cetățenii și companiile din regiunea transnistreană.
Politica externă și securitatea: politică externă inteligentă și responsabilă, sprijin pentru cetățenii din diasporă și modernizarea Armatei Naționale.
La final, premierul desemnat i-a îndemnat pe deputați „să se unească și să muncească pentru ca răspunsurile la această întrebare să devină o realitate frumoasă”,
„Vă chem să ne unim forțele pentru binele, prosperitatea și parcursul european al Republicii Moldova”.
Echipa guvernamentală
Eugen Osmochescu - expert în politici și reforme instituționale pentru creșterea competitivității economice - va fi responsabil de portofoliul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Mihai Popșoi va continua să reprezinte țara noastră și să promoveze interesele Republicii Moldova pe plan european și internațional în calitate de viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe.
Cristina Gherasimov va fi, în continuare, responsabilă de portofoliul integrare europeană și va coordona activitatea Biroului Integrare Europeană.
Vladimir Bolea va exercita funcția de viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, și va continua efortul nostru de modernizare a infrastructurii din toată țara.
Valeriu Chiveri - diplomat de carieră și fost ambasador al Republicii Moldova în Ucraina - va fi responsabil de portofoliul Reintegrare.
Dan Perciun va continua să conducă Ministerul Educației și Cercetării.
Daniella Misail-Nichitin va deține funcția de ministră a Afacerilor Interne.
Vladislav Cojuhari va prelua portofoliul Ministerului Justiției și are responsabilitatea de a continua reforma justiției.
Ludmila Catlabuga va conduce Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Andrian Gavriliță – economist cu experiență în finanțe publice și politici fiscale – va prelua portofoliul Ministerului Finanțelor.
Natalia Plugaru – specialistă în politici sociale și protecția persoanelor vulnerabile – va fi responsabilă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Emil Ceban - doctor habilitat în științe medicale și rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” - va conduce Ministerul Sănătății.
Gheorghe Hajder va continua politicile începute la Ministerul Mediului.
Cristian Jardan va fi responsabil de portofoliul Ministerului Culturii.
Dorin Junghietu va conduce Ministerul Energiei și va continua eforturile noastre de a asigura independența energetică a Republicii Moldova, care, la rândul său, să asigure securitatea și stabilitatea țării.
Anatolie Nosatîi va continua în fruntea Ministerul Apărării. Prioritatea sa rămâne consolidarea capacităților de apărare și modernizarea Armatei Naționale.
Un singur deputat lipsește de la ședința Parlamentului
Ședința Parlamentului a început în prezența a 99 de deputați.
Singurii care lipseau inițial de la ședința de astăzi a Legislativului erau deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Nicolae Botgros și cel al fracțiunii comuniștilor, Constantin Starîș. Ulterior, Nicolae Botgros și-a ocupat fotoliul din Legislativ.
După prezentarea Programului de Guvernare de la tribuna Parlamentului, va urma o sesiune de întrebări din partea deputaților către candidații la funcția de premier și miniștri. Ulterior, deputații și fracțiunile parlamentare vor avea dreptul să țină discursuri.
Înainte de a ajunge în Legislativ, premierul desemnat Alexandru Munteanu a scris pe Facebook că „merge în Parlament să prezinte programul de guvernare și să ceară votul de sprijin” din partea noilor deputați aleși.
Premierul desemnat, Alexandru Munteanu, merge în Parlament pentru a cere vot de încredere
Premierul desemnat Alexandru Munteanu va cere vineri, 31 octombrie, votul de încredere din partea Parlamentului. Ședința este programată pentru ora 10:00. Munteanu urmează să prezinte programul de activitate al noului Guvern și garnitura de miniștri.
Creșterea salariului minim la 10 mii de lei, valorificarea Planului de Creștere Economică de 1.9 miliarde de euro și finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 sunt câteva dintre angajamentele majore incluse în programul propus de premierul desemnat Alexandru Munteanu.
Programul continuă, în mare parte, obiectivele pe care și le-a trasat Guvernul Recean în 2023 și prevede termene exacte pentru finalizarea reformei justiției, precum și măsuri de dezvoltare și modernizare în toate domeniile.
În lista noului Cabinet de miniștri se regăsesc nouă membri din fostul Guvern: Vladimir Bolea la conducerea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Cristina Gherasimov – vicepremieră pentru Integrare Europeană, Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, Dan Perciun – ministru al Educației și Cercetării, Ludmila Catlabuga - ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Daniela Misail-Nichitin - ministra Afacerilor Interne, Dorin Junghietu - ministrul Energiei și Anatolie Nosatîi - ministrul Apărării.
Din noua echipă propusă de Munteanu mai fac parte Eugen Osmochescu – înaintat pentru funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Valeriu Chiveri - vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției, Andrian Gavriliță – ministru al Finanțelor, Natalia Plugaru – ministră a Muncii și Protecției Sociale, Emil Ceban – ministru al Sănătății, Gheorghe Hajder – ministru al Mediului și Cristian Jardan – ministru al Culturii.
Amintim că, săptămâna trecută, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu a desemnat candidatura lui Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Politic al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Înainte de votul din Parlament, premierul desemnat Alexandru Munteanu a desfășurat miercuri, 29 octombrie, consultări cu fracțiunile parlamentare.
Două dintre fracțiuni – „Democrația Acasă” și „Partidul Nostru” au solicitat amânarea cu o săptămână a votului de învestire, argumentând necesitatea includerii unor noi propuneri în programul de guvernare. Totodată, trei fracțiuni au anunțat că nu vor susține Guvernul Munteanu.
CITIȚI ȘI:
