Mark Rutte mulțumește României pentru sprijinul acordat R. Moldova în combaterea atacurilor hibride ale Rusiei
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Mark Rutte, mulțumește României pentru susținerea „crucială” acordată autorităților de la Chișinău. El a declarat, pe 6 noiembrie, la București, că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele Nicușor Dan cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei.
Fiind întrebat de caleaeuropeană.ro cum poate fi inversată tendință descrisă de șeful statului român potrivit căreia „România este cu un pas în spatele Rusiei” în războiul hibrid al Moscovei împotriva Occidentului, Rutte a răspuns că „nu sunt sigur că suntem cu un pas în urmă”: „Nu sunt sigur că aș subscrie complet (…), dar, desigur, împărtășesc sentimentul de urgență al președintelui”.
„Vă pot asigura că NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Ea are multe fețe. Este multi-fațetată. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre”, a continuat secretarul general al Alianței.
Președintele Nicușor Dan a prezentat liderilor europeni, la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga din luna octombrie, un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.
România a fost menționată explicit de NATO și Uniunea Europeană ca țintă a campaniilor hibride desfășurate de Rusia, într-o serie de declarații ferme adoptate în luna iulie de Consiliul Nord-Atlantic și de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și la care președintele Dan a făcut mai multe referiri.
Secretarul general al NATO a precizat că a văzut același mod de operare și la alegerile parlamentare din Republica Moldova, mulțumind României pentru susținerea acordată autorităților de la Chișinău.
„Mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil”, a precizat Mark Rutte.
„Dacă Ucraina cade, amenințarea la adresa României și NATO ar fi mult mai mare”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la București că sprijinul constant pentru Ucraina rămâne o chestiune de securitate directă pentru România și pentru întreaga Alianță.
Aflat în capitala României pentru a deschide, alături de președintele Nicușor Dan, Forumul NATO pentru Industrie, Rutte a subliniat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, că dezvoltarea capacităților industriale de apărare, susținerea Ucrainei și pregătirea NATO pentru eventuale provocări din partea Rusiei sunt părți ale aceleiași strategii de descurajare.
„Când vine vorba de Ucraina, vreau să transmit un mesaj: (…) Știu că există o dezbatere în fiecare țară – și în România – dacă ar trebui să continuăm să sprijinim Ucraina. Vă rog să înțelegeți: dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare decât este acum, cu ucrainenii care continuă lupta”, a afirmat secretarul general al NATO.
Întrebat dacă același lucru este valabil și pentru NATO, Rutte a oferit un răspuns tranșant.
„România este NATO, NATO este România. Nu există nicio diferență. Când vorbiți despre NATO, vorbiți despre România. Când vorbiți despre România, vorbiți despre NATO. Așa cum vedeți aici – steagul României, NATO – este același lucru”, a completat el.
Rutte a explicat că sprijinul acordat Kievului nu reprezintă doar o expresie a solidarității politice, ci un element-cheie al apărării directe a frontierelor Alianței.
„Trebuie să ne asigurăm că ucrainenii rezistă, nu doar pentru valorile noastre, ci pentru că este o amenințare directă la adresa securității României și a întregii NATO dacă ei nu ar continua lupta. Dacă nu ar rezista”, a adăugat el.
Oficialul a avertizat că o eventuală victorie a Rusiei în Ucraina ar amplifica riscurile pentru toate statele membre, crescând considerabil presiunea asupra bugetelor de apărare.
„Uitați de ideea că ați putea cheltui doar 3,5% din PIB pentru apărare – și vă mulțumesc, România, pentru că o faceți, chiar înainte de 2035. Dar dacă Ucraina ar cădea, ar trebui să ajungeți la 5, 6, 7% din PIB pentru apărare. Ar avea efecte masive asupra societăților noastre. Pentru că rușii ar fi atunci încurajați și mult mai puternici”, a subliniat Rutte.
Rutte a descris consolidarea industriei europene de apărare drept o urgență strategică pentru Alianță, subliniind că producția militară și sprijinul operațional pentru Ucraina nu se exclud, ci se completează reciproc.
„Trebuie să creștem producția de apărare, absolut, pentru că este o parte integrantă a apărării noastre disuasive. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că Ucraina rămâne cât mai puternică în luptă”, a conchis Mark Rutte.
Secretarul general al NATO Mark Rutte efectuează pe 5 și 6 noiembrie prima vizită în România de la numirea sa în funcție. Înaltul oficial aliat s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan, cu premierul Ilie Bolojan și cu liderii celor două camere ale Legislativului de la București, iar joi a deschis împreună cu șeful statului român Forumul NATO pentru industria de apărare, găzduit de România și desfășurat sub patronajul secretarului general al Alianței.
Forumul NATO pentru Industrie este un eveniment la nivel strategic care facilitează colaborarea directă și continuă între NATO și industrie. Tema ediției din 2025 a Forumului NATO pentru Industrie este „Reînarmarea NATO – Inovare, Accelerare, Sustenabilitate”.
Forumul se bazează pe decizia luată de șefii de stat și de guvern la summitul NATO de la Haga din iunie de a crește semnificativ investițiile în apărare și își propune să contribuie la definirea modului în care sunt investite aceste fonduri pentru a se asigura că aliații dezvoltă și furnizează capacitățile necesare pentru a continua să descurajeze și să se apere în mod credibil împotriva oricărui adversar.
Evenimentul reunește peste 800 de participanți din 26 de state NATO și partenere, precum și peste 300 de companii din industria de apărare.
