Comisia Europeană: Ritmul reformelor va dicta viteza aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Ritmul în care Republica Moldova implementează reformele va determina cât de repede vor fi deschise și închise capitolele de negociere cu Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de Adrienn Király, directoare în cadrul DG NEAR al Comisiei Europene, în cadrul panelului de prezentare a Raportului de extindere 2025 pentru Republica Moldova, desfășurat pe 11 noiembrie la Chișinău. Potrivit documentului, Republica Moldova a făcut un „salt imens” în procesul de aderare, înregistrând cea mai mare creștere dintre toate țările candidate. Nivelul mediu de pregătire al țării a ajuns la 2,38 puncte din 5.
Ritmul deschiderii și închiderii capitolelor de negociere va depinde de implementarea concretă a reformelor și de capacitatea Republicii Moldova de a menține actualul ritm de progres. Afirmația aparține Adriennei Király, directoare în cadrul Directoratului General pentru Extindere și Vecinătatea Estică (DG NEAR) al Comisiei Europene, care a vorbit despre semnificația raportului de extindere și despre modul în care acesta reflectă eforturile Chișinăului pe calea aderării.
„Raportul este important și pentru Comisie, astfel încât să avem parte de o înțelegere mai profundă a eforturilor Republicii Moldova pe calea de aderare. Și, într-adevăr, este absolut important acest raport, să cunoaștem aceste situații pentru următorii ani, cunoscând ambiția Republicii Moldova pentru următori ani”, a explicat Király.
Potrivit Adriennei Király, procesul de screening realizat împreună cu autoritățile moldovene va orienta sprijinul pe care Bruxelles-ul îl va oferi în continuare țării noastre. „Noi am realizat și procesul de screening pentru acquis-ul comunitar și acest fapt va ghida activitatea noastră pentru următoarele etape, dar, de asemenea, acest fapt mai ghidează Comisia Europeană în suportul său. Fie că este un suport de asistență tehnică, fie un suport pentru a alinia în continuare legislația, dar, de asemenea, să venim și cu suport financiar în diverse domenii, la diverse capitole ale acquis-ului, unde este nevoie de astfel de asistență”, susține directoare DG NEAR.
Adrienn Király a menționat că R. Moldova are un nivel de pregătire excelent în unele domenii, dar progresele din sectoarele complexe precum justiția vor necesita timp și consecvență. „Sunt capitole care sunt foarte complicate și cunoaștem acele capitole pe care le veți deschide primele, și anume, vorbim despre capitolul 23 din clusterul 1, acestea sunt niște domenii foarte complicate. Și noi cunoaștem că progresul ar putea avea nevoie de mai mult timp, dar aveți parte și de capitole, unde aveți un nivel de pregătire excelent”.
În concluzie, reprezentanta DG NEAR a remarcat evoluția semnificativă a țării noastre și a felicitat autoritățile pentru ritmul reformelor. „Cred că Republica Moldova a ilustrat foarte bine acest progres în evaluarea realizată prin intermediul raportului de extindere. Chiar vreau să vă felicit pentru toată activitatea realizată”, a punctat Király.
„Republica Moldova a înregistrat un salt de patru ori mai mare față de 2023”
Secretara generală adjunctă a Guvernului, Rodica Crudu, a prezentat datele principale din Raportul de extindere, precizând că „anul acesta s-a făcut un salt imens la nivelul de pregătire”.
Ea a remarcat că Republica Moldova are cel mai înalt nivel de progres dintre toate țările candidate, cu o creștere de +0,39 puncte la nivel de pregătire și +0,60 la rata de progres, devansând inclusiv state cu experiență mai îndelungată în procesul de aderare.
„Am avansat în clasamentul țărilor candidate de la poziția 7 în 2023 și 2024, la un scor mediu de 2,38 în 2025, ceea ce ne-a permis să devansăm Ucraina și alte țări cu experiență mai bogată”, a precizat Crudu, adăugând că „suntem la jumătate de cale, pentru a închide negocierile avem nevoie de nivelul 5, nivelul avansat”.
„Integrarea europeană e un proiect de țară, nu un efort izolat”
Tot în cadrul acestui panel, co-directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Adrian Ermurachi, a vorbit despre rolul activ al societății civile în acest proces. *„Societatea civilă și organizațiile noastre nu sunt un actor separat atunci când vine vorba despre integrare europeană. Cu toții suntem în aceeași barcă atunci când vine vorba despre integrarea europeană”, a punctat expertul.
El a menționat că ONG-urile „au participat încă din prima zi, de la etapa de chestionar, apoi în procesul de screening bilateral, iar acum ne aflăm în pragul negocierilor propriu-zise”.
În plus, reprezentanții societății civile au reiterat importanța implicării active și a cooperării cu autoritățile în procesul de integrare europeană. „Organizațiile societății civile sunt câinii de pază ai democrației, monitorizând reformele și aducând vocea cetățenilor în procesul de decizie”, a declarat Sergiu Gurău, facilitator național al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic.
Progresele Republicii Moldova înregistrate în ultimul an pe drumul integrării europene sunt reflectate în raportul privind extinderea Uniunii Europene, aprobat la 4 noiembrie de Comisia Europeană. Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a subliniat că Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an în procesul de aderare la UE. Țara a avansat cu o viteză accelerată și a aprofundat semnificativ cooperarea cu blocul comunitar, în pofida amenințărilor hibride continue și a tentativelor de destabilizare a țării.
CITIȚI ȘI:
