Experți, la Moldova 1: Rusia a transformat crima organizată în armă a războiului hibrid împotriva UE
Războiul hibrid purtat de Rusia nu se limitează la frontul ucrainean, iar „haosul controlat” devine arma strategică a Kremlinului împotriva ordinii occidentale ce vizează direct stabilitatea politică, economică și socială a Uniunii Europene (UE), avertizează expertul în politici de securitate, Andrei Curăraru. Și politologul român, Cătălin Gabriel Done, este de părere că rețelele de crimă organizată devin instrumente de sabotaj strategic și manipulare socială și spune că Europa trebuie să-și adapteze urgent mecanismele de apărare.
Experții au comentat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, raportul organizației GLOBSEC și al Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului, care documentează o rețea ruso-criminală implicată în 110 incidente de sabotaj pe teritoriul UE între anii 2022 și 2025.
Analiza evidențiază legăturile strânse dintre instituțiile statului rus și crima organizată, utilizate pentru destabilizarea Europei prin propagandă, dezinformare, spionaj și tentative de asasinat, cu finanțare prin canale ilegale. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Polonia și Franța, țintind infrastructura logistică pentru Ucraina.
Andrei Curăraru a declarat în platoul Moldova 1 că, potrivit serviciilor secrete europene, agenții sunt parte a unui sistem coordonat, care acționează pe baza unor directive din partea serviciilor ruse și "este foarte greu pentru serviciile speciale să-i identifice și să reacționeze rapid".
„Dacă ne gândim mai larg, este o bază foarte largă de recrutare. Putem să vorbim despre mii de potențiali tineri, iar acest raport vorbește despre profilul lor: tineri până în 35 de ani, care vorbesc rusa, cu antecedente penale și care se află în Europa. (...) Vedem tactici foarte similare care acționează ca niște organizații teroriste, care comit de la tentative de omor, vandalism, până la tentative de incendiere", a afirmat expertul în politici de securitate.
Aceste acțiuni, a spus Curăraru, nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un plan de destabilizare, menit să lovească în infrastructuri strategice, să inducă frică și să creeze confuzie.
„Principalul obiectiv al lor este legat de această teorie a haosului controlat. Cu cât mai multe servicii publice nu funcționează bine în Europa, cu cât mai multe întreprinderi care ar putea să livreze inclusiv arme sau alte dispozitive necesare Ucrainei sunt perturbate, cu atât mai bine se simt politicienii proruși", a punctat expertul.
Potrivit lui, interesul geopolitic transformă Europa într-un câmp de testare pentru tacticile hibride, unde rețelele ilegale de agenți devin instrumente politice: „Este o modalitate extrem de periculoasă, pentru că hrănește mafia, alimentează haosul și dă Rusiei un avantaj asimetric. Este un război care nu se mai duce doar cu arme, ci cu infractori, bani și frică”.
„Ne dăm seama că acele drone care ajung undeva în Belgia, lângă centralele atomice sau lângă aeroportul din München, pot fi mânuite de operatorul local. Este o modalitate ieftină, eficientă de a perturba activități pe lungă durată și care crește incertitudinea. Or asta vor ei: să proiecteze pe continentul european ideea că doar prin pace ar putea opri atacurile rusești. Ironia este că, eu cred, cu cât mai aproape va fi pacea, cu atât mai multe astfel de provocări vor fi realizate pe continentul european", a conchis Andrei Curăraru.
Și politologul român, Cătălin Gabriel Done, a confirmat faptul că Europa traversează o perioadă de test geopolitic fără precedent. În timp ce Rusia își perfecționează tacticile hibride – combinând infracționalitatea, propaganda și presiunea demografică, UE continuă să reacționeze fragmentar, iar lipsa unei strategii unitare de securitate riscă să transforme continentul într-un „teren de experiment” pentru operațiunile Moscovei.
„UE a atras atenția în nenumărate rânduri că statele membre ar trebui să-și dezvolte o rețea antiteroristă, care să oprească acțiunile Federației Ruse pe teritoriul statelor europene. Acest lucru este extrem de dificil de făcut, pentru că astăzi Europa se confruntă cu crize majore”, a explicat politologul român.
Unul dintre cele mai puternice instrumente utilizate de Kremlin este manipularea fluxurilor de migranți pentru a alimenta tensiunile sociale.
„Federația Rusă folosește în momentul de față migrația – o temă extrem de sensibilă pentru Uniunea Europeană și pentru societățile noastre – pe post de armă împotriva a tot ceea ce înseamnă stil de viață, politică și libertate pe continentul european, pentru că Federația Rusă a înțeles foarte bine care sunt fricile noastre”, susține politologul.
Totodată, Done amintește că Rusia a exploatat constant slăbiciunile structurale ale Europei, în special prin dependența de resursele energetice, iar această abordare a permis Moscovei să-și extindă influența economică și politică în interiorul continentului.
„Federația Rusă a putut șantaja ani la rând marile puteri economice europene – mă refer, în principal, la Germania și Franța – tocmai prin această dependență de hidrocarburile rusești. Mai apoi a șantajat ani la rând, și continuă să o facă, țările baltice și Polonia fie prin prezența militară în Kaliningrad, fie prin fluxul de migranți", a atenționat analistul.
Politologul de peste Prut a mai accentuat că viitorul stabilității europene depinde de capacitatea UE de a-și unifica resursele în fața războiului hibrid.
„Europa s-a vulnerabilizat, crezând că poate aduce la masa negocierilor Federația Rusă cu UE. (...) Trebuie să ne creionăm o strategie comună de securitate și apărare, o strategie care să includă acest război hibrid ca principală sursă de amenințare pentru stabilitatea continentului european. Din păcate, avem în momentul de față, la nivelul UE, 27 de strategii de securitate și apărare, care nu identifică într-un mod coerent o listă de amenințări comune. Este momentul ca UE să treacă de la reacție la prevenție, să trateze războiul hibrid ca pe o amenințare existențială, nu ca pe o provocare temporară", a conchis Cătălin Gabriel Done, la postul public de televiziune.
