„Infrastructura este scheletul tranziției verzi” – miniștrii anunță pașii concreți spre integrarea energetică și ecologică a țării
Republica Moldova accelerează reformele pentru o economie verde și o infrastructură modernă, aliniată standardelor Uniunii Europene. Despre progresul și provocările din domeniile transportului, energiei, conectivității și mediului s-a discutat în cadrul panelului „Agendă Verde și Conectivitate Sustenabilă”, organizat la conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”.
Moderatoarea discuției, directoare executivă a asociației ECO-Contact, Iordanca-Rodica Iordanov, a subliniat că aceste domenii „nu sunt doar capitole tehnice ale negocierilor cu Uniunea Europeană, ci reprezintă fundamentul pentru un aer mai curat, o mobilitate sigură, energie la preț accesibil și un mediu mai sănătos pentru generațiile viitoare”.
Ea a remarcat că, în ultimul an, țara a făcut pași importanți: „Am adoptat Strategia de Mobilitate până în 2030, un nou Cod feroviar, reforme în domeniul siguranței rutiere și al drepturilor pasagerilor aerieni, am aprobat Planul Național pentru Energie și Climă și am avansat în proiectele care vor conecta Moldova la rețelele europene de transport și comerț”. Totuși, progresele rămân inegale, iar capacitatea administrativă și resursele financiare limitate reprezintă o provocare reală.
„256 de acte legislative europene în 24 de luni”
Viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat un plan ambițios „În 24 de luni, vom transpune 256 de acte legislative, directive și regulamente ale Uniunii Europene. Numai moartea personală te poate salva de transpunerea actelor legislative”, a spus ministrul, stârnind zâmbete în sală.
El a explicat că fiecare directivă are la bază un cadru legal menit să stimuleze economia națională. „Tot ce ține de infrastructură înseamnă investiții directe ale statului. Construim un drum și apar afaceri, locuri de muncă, venituri pentru primării. Așa se dezvoltă Republica Moldova.”
Bolea a anunțat că „navigația și căile ferate vor fi prioritare, pentru că sunt economice și ecologice” și a confirmat că ministerul va colabora cu mediul de afaceri la implementarea reformelor. „Ne pregătim să intrăm în Uniunea Europeană cu companii puternice, care pot face față concurenței”, a adăugat oficialul.
„Infrastructura este scheletul tranziției verzi”
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a accentuat importanța investițiilor în rețelele energetice: „În mijlocul tranziției verzi se află infrastructura. Fără rețele moderne nu putem vorbi despre o integrare reală în piața energetică europeană.”
Junghietu a anunțat progrese semnificative la principalele interconectoare. „Proiectul Vulcănești–Chișinău este aproape finalizat, iar interconectarea Bălți–Suceava va fi terminată până în 2027. Aceste legături ne vor permite să devenim membri deplini ai sistemului electroenergetic european ENTSO-E.”
Ministrul a mai precizat că Republica Moldova a avut „zile în care consumul intern de energie a fost acoperit integral din producția locală” și a promis că „până la începutul anului 2028, Republica Moldova va fi pregătită să se cupleze la piața unică europeană de energie”.
„Munca noastră de-abia începe”
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a recunoscut complexitatea reformelor. „Capitolul Mediu și Schimbări Climatice este unul dintre cele mai grele. Am analizat peste 200 de directive europene și 150 de acte naționale. Credeam că greul a trecut, dar raportul de extindere ne arată că abia acum începe munca.”
El a anunțat elaborarea unei strategii naționale de reducere a emisiilor. „Scopul nostru este o economie cu emisii reduse. Retehnologizarea instalațiilor energetice, izolarea clădirilor și dezvoltarea economiei circulare sunt priorități. În paralel, pregătim introducerea taxei pe carbon până în 2028, pentru ca agenții economici să se poată adapta la sistemul european ETS.”
Ministrul a explicat că statul lucrează la un sistem de monitorizare a emisiilor (MRV). „Este un instrument prin care vom putea urmări exact cine poluează și cât, astfel încât companiile să plătească proporțional cu impactul lor asupra mediului.”
„Transparența trebuie să fie regula, nu excepția”
Din partea societății civile, expertul în domeniul energetic Sergiu Tofilat a vorbit despre nevoia de colaborare între guvern și societate. „Transparența este esențială ca să ne asigurăm că banii publici sunt folosiți onest și eficient. Vedem uneori proiecte promovate pe filiera politică, fără consultări reale. Asta trebuie să se schimbe.”
Tofilat a cerut „ședințe publice pentru aprobarea tarifelor și controale independente” și a criticat lipsa de reacție în cazurile de corupție din sectorul energetic. „Instituțiile trebuie să trimită materialele la organele de anchetă. Fără responsabilitate, nu putem vorbi despre o integrare autentică în UE”, a punctat Sergiu Tofilat.
Dialog și soluții pentru o Moldovă verde
Panelul s-a încheiat cu un apel comun la cooperare între instituțiile statului, mediul privat și societatea civilă, pentru ca tranziția verde să devină o realitate și nu doar o ambiție. „Trebuie să facem din agenda verde un proces incluziv, în care fiecare cetățean și fiecare comunitate să aibă un rol activ”, a conchis moderatoarea Iordanov.
CITIȚI ȘI:
- Raportul de Extindere 2025, conferință la Chișinău: UE a alocat R. Moldova 197 de milioane de euro pentru domeniul de apărare și securitate
- Comisarul european pentru Extindere: „Aderarea la UE este un proiect național, nu al unui partid sau al unei persoane”
- Marta Kos: „UE va găsi soluții pentru regiunea transnistreană, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol pentru aderarea R. Moldova la UE”
