Dan Alexe, despre limitele Scutului European: „UE este dezarmată în fața marilor platforme digitale”
Uniunea Europeană (UE) a prezentat două inițiative - Scutul European și Strategia UE pentru Societatea Civilă, prin intermediul cărora va oferi sprijin statelor din vecinătatea estică, inclusiv Republicii Moldova, în combaterea dezinformării și consolidării valorilor democratice. Corespondentul special al Teleradio-Moldova la Bruxelles, Dan Alexe, a remarcat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că inițiativele sunt, în acest moment, „teoretice”.
Deși UE a marcat un debut formal al celor două inițiative, Dan Alexe a atras atenția asupra vidului structural al pachetului, care, deși bine intenționat, nu dispune de resurse financiare, organizatorice sau instrumente coercitive, limitându-se la declarații de principiu.
„Primul pas a fost făcut, dar este încă teoretic” și nu deține, deocamdată, un plan de acțiuni, structuri și pârghii, a spus Alexe.
De asemenea, jurnalistul a evidențiat decalajul dintre intenții și capacitatea de acțiune.
„Este un pachet de intenții foarte bun, însă nu are un buget, nu are o structură precisă și nu sunt definite mijloacele de constrângere, de exemplu, aplicarea acelui program deja existent, care se numește Actul serviciilor digitale european, unde marile platforme de tip Google și Meta Facebook și așa mai departe sunt teoretic obligate să prezinte periodic un program justificativ ce au făcut pentru combaterea dezinformărilor. Dar Europa este dezarmată în fața cazului X al lui Elon Musk, care pur și simplu refuză să trimită vreun raport”, a declarat Dan Alexe, la Moldova 1.
Corespondentul special al Teleradio-Moldova la Bruxelles a semnalat și capacitatea tehnică a UE de a impune conformarea, mai ales când infrastructura digitală este localizată în afara jurisdicției europene.
„Acest moment este complicat și contradictoriu în același timp, pentru că, pe de o parte, contravine anumitor reguli ale pieței libere, iar UE nu are posibilitatea tehnică de a strânge un grup de experți care să constrângă marile platforme. Și atâta vreme cât serverele sunt toate în Statele Unite, mijloace practice de constrângere nu există”, a constatat Alexe.
Jurnalistul a amintit inițiativa cetățenească europeană, un alt instrument democratic existent, dar a subliniat dificultatea aplicării sale în domeniul dezinformării.
„Există un precedent pentru cetățeni să oblige UE să analizeze o idee juridică. Dacă un milion de cetățeni semnează pe un anume proiect de lege, UE este obligată să dezbată acest proiect și să îl supună aprobării în Parlamentul European și în capitale. Deci, există o posibilitate deja pentru cetățeni să se unească în scopul binelui lor comun. Dar pentru această combatere a dezinformării nu e clar cum ar putea participa cetățenii, dintre care o bună parte sunt total dezarmați în fața dezinformării, pentru că e nevoie de o specializare acolo. Nu poți cere oricărui cetățean să participe la combaterea dezinformării, altfel decât introducând programe școlare, de exemplu”, a punctat Dan Alexe.
În contextul extinderii UE, jurnalistul de la Bruxelles a arătat că asocierea voluntară a Republicii Moldova la viitoarele structuri nu reprezintă o concesie, ci un interes strategic al UE pentru țările candidate.
„Anunțând că Republica Moldova poate beneficia de aceste structuri pe bază voluntară, nu există o obligație, ci o posibilitate de a se alătura viitoarelor structuri încă nedefinite. Anunțând asta, UE nu face o favoare R. Moldova. Dimpotrivă, se apără pe sine în perspectiva primirii teoretice - nu știm când - a Republicii Moldova și a Ucrainei, și a celor cinci țări candidate din Balcani. UE are tot interesul ca aceste țări să fie cât mai bine pregătite, să fie la nivel cu restul Europei în combaterea dezinformărilor, în controlul asupra platformelor digitale și așa mai departe”, a conchis Dan Alexe.
Amintim că UE a lansat două inițiative menite să combată dezinformarea și să consolideze valorile democratice: Scutul European și Strategia UE pentru Societatea Civilă. Noul Scut va proteja spațiul informațional, va sprijini presa liberă și va implica cetățenii în viața democratică, prin crearea Centrului European pentru Reziliență Democratică.
Prin noile măsuri, UE intenționează să ofere sprijin tehnic, financiar și de expertiză pentru statele din vecinătatea sa estică, consolidând, în același timp, capacitatea comună de apărare democratică.
Republica Moldova va fi asociată la acest mecanism, beneficiind de sprijin european în fața interferențelor externe.
