Vot în prima lectură: Parlamentul denunță Acordul cu Rusia privind funcționarea centrelor culturale
Republica Moldova se retrage din Acordul cu Federația Rusă privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Proiectul, inițiat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, a fost adoptat de Parlament în prima lectură cu votul a 60 de deputați. În afară de fracțiunea PAS, inițiativa a fost sprijinită de fracțiunea Democrația Acasă.
O acțiune împotriva politizării, dezinformării și terorii
Prezentând proiectul în ședința din 13 noiembrie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că denunțarea acestui acord nu reprezintă o acțiune împotriva culturii sau limbii ruse – care continuă să fie respectate în Republica Moldova – ci împotriva „politizării și camuflării, sub pretextul promovării culturii, a unor interese geopolitice, a justificării unui război de agresiune, a dezinformării, terorii și a altor lucruri care contravin ideii de cultură, artă și frumos”.
Ministrul a precizat că, în baza acestui acord, în 2009 a fost posibilă înființarea Centrului Rus de Cultură și Știință (Ruskii Dom), finanțat și administrat de Rossotrudnichestvo, agenția federală pentru afacerile Comunității Statelor Independente, compatrioților care locuiesc în străinătate și cooperării umanitare internaționale a Federației Ruse, aflată în prezent sub sancțiuni internaționale.
Această agenție, Rossotrudnichestvo, este condusă de Evgheni Primakov, fiul fostului premier rus. Ministrul a menționat că, imediat după ce Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat, în martie 2025, despre denunțarea acordului, printr-un decret al președintelui Federației Ruse a fost numit în funcția de vicepreședinte al agenției Igor Ceaika – un „om de cultură bine cunoscut”, a ironizat Jardan.
Potrivit ministrului, Igor Ceaika „are numeroase interese în Republica Moldova, în special în stânga Nistrului, în domenii legate de criptoferme și energie electrică”. El a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, între 2017 și 2025 fiind membru al Consiliului de Coordonare al Asociației „Delovaya Rossia”.
Un risc pentru securitatea informațională a țării și a întregii regiuni
Jardan a adăugat că, după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022, acordul respectiv poate fi folosit ca instrument de promovare a propagandei ruse în Republica Moldova, reprezentând un risc pentru securitatea informațională a țării și a întregii regiuni.
Oficialul a reamintit că, în noiembrie 2022, în mai multe localități din țară – Chișinău, Bălți, Comrat și Tiraspol – au avut loc proiecții de filme menite să justifice agresiunea rusă asupra Ucrainei, prin prezentarea denaturată a faptelor și camuflarea adevăratelor intenții ale Federației Ruse.
„Având în vedere că Republica Moldova nu a beneficiat niciodată și nici nu beneficiază de un centru cultural similar pe teritoriul Federației Ruse, nu există un mecanism echitabil de promovare a culturii și informațiilor despre țara noastră, ceea ce subminează echilibrul și scopul inițial al acordului. Prin denunțarea acestuia, toate efectele sale juridice încetează definitiv”, a conchis ministrul.
Sprijinul e demonstrat altfel: școli de limbă rusă cu finanțări europene
Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, a confirmat declarațiile ministrului, subliniind că denunțarea acordului nu este o acțiune împotriva culturii sau limbii ruse și nici împotriva cetățenilor moldoveni de etnie rusă, așa cum au sugerat unii deputați din opoziție.
Gherman a menționat că în Republica Moldova funcționează 260 de școli cu predare în limba rusă, oferind exemplul Liceului „Dmitrie Cantemir” din Bălți, care, în perioada 2020–2023, a beneficiat de fonduri europene în valoare de 39.8 milioane de euro.
„E vorba de copii, de învățători, de profesori, de angajații acestei instituții. Și asta înseamnă respect. Înseamnă termoizolarea clădirii, instalarea sistemelor de drenaj, protecție electrică, montarea panourilor fotovoltaice, modernizarea bucătăriei, dotări sanitare, sisteme de ventilare – absolut toate condițiile conforme standardelor înalte și europene pentru acel liceu. Acesta este un exemplu concret de respect și prețuire”, a afirmat parlamentara.
Guvernarea, acuzată că pune cetățenii pe baricade
În replică, vicepreședintele Parlamentului, deputatul PSRM Vlad Batrîncea, a declarat că este datoria statului să sprijine instituțiile de învățământ, acuzând însă guvernarea că, prin denunțarea acordului, „nu caută soluții inteligente, ci pune cetățenii pe baricade”.
„Nu căutați consens, nu căutați echilibru, nu căutați soluții inteligente. Ceea ce faceți se numește escaladarea conflictelor și polarizarea societății. Considerăm că este un proiect inutil, fără semnificație pentru Ministerul Culturii. Este încă o inițiativă care vine să creeze noi probleme în societate”, a spus Batrîncea.
În intervenția sa, acesta l-a acuzat pe ministrul Culturii că „nu se preocupă de cultură”, menționând că primul proiect prezentat în plenul Parlamentului este de natură politică. În acest context, i-a adresat o interpelare.
„Să-mi prezentați informații despre banii pe care i-am donat pentru Filarmonică. Atunci când a ars clădirea, am donat și eu, și colegii mei. Vreau să-mi fie returnați banii, deoarece considerăm că au fost furați. Preocupați-vă de cultură, nu de politică!”, a spus deputatul.
PCRM: denunțarea acordului va afecta, în primul rând, cetățenii moldoveni
La rândul ei, parlamentara PCRM Inga Sibova a declarat că, dacă ruperea relațiilor economice cu Federația Rusă a avut un impact negativ imediat, efectele întreruperii relațiilor culturale se vor resimți în timp, ducând la „sărăcirea codului nostru cultural”.
„Indiferent cât de mult își dorește majoritatea parlamentară să deranjeze Federația Rusă, închiderea Centrului Cultural Rus nu va afecta poporul rus, ci pe cel moldovenesc. Este clar acum că Guvernul Munteanu nu este despre dezvoltare, modernizare și îmbunătățire, ci despre distrugere, interdicție și lichidare”, a conchis parlamentara.
Acordul privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat de guvernele Federației Ruse și Republicii Moldova la 30 octombrie 1999, a intrat în vigoare la 4 iulie 2001. Documentul nu prevede o formă de denunțare anticipată. El se reînnoiește automat la fiecare cinci ani, dacă niciunul dintre state nu notifică cealaltă parte despre intenția de a nu-l mai prelungi, cu cel puțin șase luni înainte de expirarea valabilității. Republica Moldova va face acest lucru imediat după votul din Parlament.
CITIȚI ȘI:
