Corespondență Dan Alexe | Ucraina: Norvegia refuză să fie garantul confiscării fondurilor rusești din Europa
Ministrul norvegian de finanțe, Jens Stoltenberg, care este fostul secretar-general al NATO, a anunțat că țara sa respinge ideea de a fi singurul garant al vreunui potențial împrumut acordat Ucrainei, așa cum a propus din nou șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, joi, 13 noiembrie. Von der Leyen a prezentat trei opțiuni, dintre care principala este cea care a mai fost sugerată, și anume un împrumut Ucrainei bazat pe activele rusești înghețate în Europa.
Reticențele rămân însă mari, iar Bruxelles conta pe sprijinul Norvegiei, țară ne-membră în UE, dar aliată în NATO și care a realizat venituri suplimentare uriașe din gaze ca urmare a conflictului din Ucraina.
Norvegia se arată însă a ezita la fel de mult. Desigur, țara scandinavă sprijină planul UE privind blocarea activelor rusești, însă respinge ideea de a aduce ca garanție unică fondul său suveran, așa cum s-a propus. Norvegia ar putea așadar sprijini planul UE de a utiliza activele rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, însă nu intenționează să se ofere ca garant unic.
Activele rusești (numerar, acțiuni, obligațiuni etc.) blocate în Europa sunt estimate la 210 miliarde de euro. Până acum, europenii au folosit doar dobânda la toate aceste miliarde rusești. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune însă acum utilizarea directă a acestor active, sau cel puțin o parte: 140 de miliarde de euro. Însă Belgia își stabilește propriile sale condiții.
Ucraina ar rambursa acest uriaș împrumut din partea UE doar dacă Rusia va fi de acord să plătească despăgubiri de război. Dacă Moscova refuză, atunci activele sale ar rămâne în Europa, iar sancțiunile europene ar rămâne în vigoare.
Dintre cele 27 de țări ale UE, Belgia întâmpină însă cele mai multe riscuri într-o asemenea inițiativă, deoarece găzduiește instituția financiară Euroclear, cea care deține cea mai mare parte a activelor statului rus, active înghețate după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022. Comisia Europeană a propus așadar un împrumut de 140 de miliarde de euro, prin care s-ar schimba numerarul sancționat din activele ajunse la scadență cu un contract de împrumut personalizat prin Euroclear, instituția financiară belgiană care păstrează în prezent depozitele. Aceasta caută o soluție funcțională, din punct de vedere juridic, pentru a evita exproprierea acestor active, lucru care ar putea încălca dreptul internațional.
Moscova a avertizat deja că ar considera procedura drept „furt” al activelor sale suverane și că va solicita urmărirea penală a țărilor și persoanelor implicate. Această soluție propusă este așadar blocată de Belgia, țara în care se află majoritatea acestor fonduri și care se teme să fie lăsată singură responsabilă în caz de probleme juridice legate de confiscare.
Critici aduse refuzului Norvegiei de a se implica
Argumentând că Norvegia, un important producător de hidrocarburi, a devenit considerabil mai bogată datorită creșterii prețurilor la gaze cauzate de războiul din Ucraina, doi economiști norvegieni au sugerat că țara lor ar trebui să garanteze un astfel de împrumut.
Norvegia, țară membră NATO, care are o graniță comună cu Rusia în zona arctică, nu aparține UE, dar a urmat până acum o linie apropiată de cea a Bruxelles-ului în chestiunea ucraineană.
Economiștii norvegieni Håvard Halland și Knut Anton Mork descriu însă Norvegia drept un „profitor de război”, care a încasat 109 miliarde de euro din venituri suplimentare din gaze ca urmare a conflictului din Ucraina.
Datorită ratingului său AAA – cel mai ridicat dintre cele oferite de agențiile financiare – și fondului său suveran de investiții de aproximativ 1,8 trilioane de euro (cel mai mare din lume), Norvegia „ar putea, de una singură, să își asume responsabilitatea legată de o nouă datorie ucraineană, fără ca acest lucru să îi afecteze ratingul de credit”, susțin acești economiști.
„Au circulat unele idei conform cărora Norvegia ar putea garanta întreaga sumă, însă nu se pune această problemă”, a reacționat ministrul de Finanțe (și fost secretar general al NATO), Jens Stoltenberg.
Oslo intenționează în schimb să ofere Kievului peste 23 de miliarde de euro sub formă de ajutor civil și militar până în 2030, inclusiv 7 miliarde în 2025 și apoi în 2026.
Cât despre chestiunea confiscării sau nu a activelor rusești din Europa, aceasta urmează să fie pusă pe masă la Consiliul European care se va ține la Bruxelles în luna decembrie.
