Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin
Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandate internaționale de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, dar și a comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova Belova, care s-ar face responsabili de deportările ilegale ale copiilor ucraineni pe teritoriul Rusiei, informează BBC.
Potrivit unui comunicat al CPI, Vladimir Putin, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Rusia. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022.
„Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții și pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis comiterea acestora și care se aflau în subordinea efectivă a acestuia”, notează CPI.
Totodată, potrivit CPI, Maria Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă. Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că Maria Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele.
Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate să se creadă că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă.
De asemenea, deși consideră că mandatele sunt secrete pentru a proteja victimele și martorii și, de asemenea, pentru a proteja ancheta, Camera a considerat că este în interesul justiției să dezvăluie public existența mandatelor, numele suspecților, infracțiunile pentru care sunt emise mandatele și modalitățile de răspundere stabilite de Cameră.
Reacția Moscovei nu a întârziat să apară. Într-un mesaj publicat pe Telegram, purtătorul de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a scris că decizia CPI nu are niciun sens pentru țara ei, pentru că Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale.
„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au niciun sens pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete” de arestare venite de la Curtea Internațională vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a mai spus Zaharova.
Procurorul general al Ucrainei, Andrei Kostin, a comentat decizia CPI și a menționat că aceasta este o decizie istorică pentru Ucraina și pentru întregul sistem de drept internațional.
„De acum înainte, președintele Rusiei are statutul oficial de suspect într-o crimă internațională - deportarea ilegală și strămutarea copiilor ucraineni. Asta înseamnă că peste hotarele Rusiei, Putin trebuie arestat și judecat. Iar liderii mondiali se vor gândi de trei ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se așeza la masa de negocieri cu el. Lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și că liderii și aliații săi vor fi trași la răspundere”, a scris Kostin pe Facebook.
Kostin a mai spus că Ucraina a înaintat instanței de la Haga aproximativ 40 de volume - peste o mie de pagini de materiale legate de strămutarea forțată a copiilor din Ucraina.
Acestea sunt primele acuzații internaționale formulate împotriva Rusiei de la începutul conflictului și vin după luni de muncă din partea echipelor speciale de anchetatori, a scris anterior The New York Times. Anchetatorii susțin că Rusia a răpit copii și adolescenți ucraineni și i-a trimis în tabere de reeducare rusești și că Kremlinul a atacat deliberat infrastructura civilă.
Moscova a negat ferm că forțele sale au comis crime de război în Ucraina. Aceasta spune că nu vizează în mod deliberat civilii și a spus că oferă ajutor umanitar celor care doresc să fugă voluntar din Ucraina.
