Raport Amnesty International: Jurnaliștii din R. Moldova se simt neprotejați în fața hărțuirii
Libertatea presei din Republica Moldova continuă să se confrunte cu provocări serioase, potrivit raportului „Libertatea Media în Moldova: Fragilitate, Restricții Nejustificate și Autocenzură în Contextul Polarizării Politice”, prezentat de Amnesty International luni, 17 noiembrie, la Chișinău. Documentul semnalează riscuri persistente legate de restricții disproporționate, presiuni asupra jurnaliștilor, autocenzură și lipsa unor mecanisme eficiente de protecție împotriva hărțuirii, în special în mediul online.
Raportul, care acoperă perioada februarie 2022 – martie 2025, a fost elaborat pe baza a 30 de interviuri cu jurnaliști, redactori, reprezentanți ai autorităților și ai societății civile.
Responsabilii de la Amnesty International au subliniat că una dintre principalele îngrijorări este utilizarea puterii de urgență pentru suspendarea licențelor și blocarea unor site-uri fără supraveghere judiciară.
„Noi am înțeles că au fost motive și noi nu punem la îndoială motivele. (...) Sarcina noastră este să analizăm și să înțelegem cât de proporțional, necesar și legal au fost implementate acele restricții”, a declarat cercetătoarea Anna Wright, la conferința de prezentare a raportului amintit.
Potrivit ei, echipa Amnesty a observat și „modificări legislative arbitrare, care subminează transparența mecanismelor”, precum și o practică raportată de mai mulți jurnaliști în timpul interviurilor: „erau amenințări că finanțarea din partea donatorilor va fi influențată sau retrasă”.
„O asemenea amenințare este absolut inacceptabilă. Media trebuie să-și mențină libertatea. Reprezentanții media nu trebuie să fie amenințați că-și vor pierde finanțarea, dacă vor posta, vor scrie, vor aborda un anumit subiect”, a adăugat Anna Wright.
Un alt fenomen îngrijorător descris în raport este autocenzura, prezentă inclusiv în rândul mass-mediei proeuropene. Jurnaliștii au relatat și despre hărțuiri, precum și intimidări, în special în mediul online, însoțite de lipsa de reacție a instituțiilor statului.
„Aproape toți reprezentanții media cu care am vorbit au menționat că ei nu cred că poliția sau instituțiile de drept îi pot proteja”, a afirmat Wright.
Cercetătoarea a subliniat că agresorii online trebuie trași la răspundere.
„Mediul online nu este reglementat, dar ar trebui. Agresorii care amenință sau hărțuiesc, inclusiv online, trebuie să fie trași la răspundere pentru ca jurnaliștii să își poată desfășura activitatea în siguranță”, a punctat sursa citată.
Media independentă, intimidată în Găgăuzia și cu acces interzis în regiunea transnistreană
Organizația notează că îngrijorările nu sunt „inventate”, ci extrase din interviuri, alte cercetări și rapoarte ale Comisiei de la Veneția. Aceasta, la rândul ei, a criticat anumite prevederi din legislația media.
„Am analizat amendamentele la Codul Serviciilor Media Audiovizuale și comentariile Comisiei de la Veneția, care recunoaște expunerea R. Moldova la dezinformarea rusă și obiectivul legitim urmărit de legislație. Totuși, Comisia critică restricțiile bazate pe origine, interferența cu independența editorială și lipsa proporționalității. Revocarea licențelor – sancțiune supremă – este aplicabilă în condiții formulate vag, ceea ce poate lăsa loc abuzurilor”, a mai spus Anna Wright.
O atenție deosebită a fost acordată situației din regiuni. În UTA Găgăuzia, mass-media independentă se confruntă cu presiuni și inițiative legislative locale care impun bariere suplimentare.
În ceea ce privește regiunea transnistreană, accesul cercetătorilor a fost refuzat.
„Faptul că nu avem acces pe teritoriu... vorbește foarte mult”, a declarat Anna Wright.
Organizația a identificat „restricții severe privind libertatea de exprimare”, criminalizarea discuțiilor despre Moldova și istoria ei, precum și cazuri de intimidare și reținere a jurnaliștilor, inclusiv confiscarea echipamentelor și materialelor.
„Este o situație critică pentru libertatea de exprimare”, a adăugat cercetătoarea.
„R. Moldova este puternică datorită respectării drepturilor omului”
Directorul adjunct al Amnesty International pentru regiunea Europa de Est și Asia Centrală, Denis Krivosheev, a declarat, la același eveniment, că Republica Moldova traversează vremuri dificile, iar securitatea sa este afectată inclusiv de faptul că „mai multe teritorii sunt acoperite de ocupația rusă”.
El a subliniat că organizația pe care o reprezintă se concentrează pe monitorizarea drepturilor omului, nu pe evaluarea amenințărilor la adresa statului.
„Noi suntem una dintre primele organizații pentru drepturile omului care a numit direct Rusia stat agresor și a condamnat războiul lansat în țara vecină, deoarece ne dăm seama că este un pericol major pentru întreaga regiune, inclusiv R. Moldova. Noi suntem în continuare foarte critici”, a afirmat Krivosheev.
Acesta a menționat că Guvernul Republicii Moldova are obligația de a asigura securitatea cetățenilor săi, însă a reamintit că libertatea de expresie, deși nu este absolută, poate fi restricționată doar în condiții clar prevăzute de lege.
„R. Moldova se descurcă în ce privește amenințările din partea Rusiei nu în ciuda respectării drepturilor omului, ci grație respectării acestora”, a subliniat oficialul, adăugând că tocmai această abordare reprezintă o sursă de forță pentru stat, nu o vulnerabilitate.
Krivosheev a atras atenția că, indiferent de alternanța politică, viitoarele guverne vor moșteni cadrul juridic și mediatic lăsat de actuala administrație. Din acest motiv, consideră el, este esențial ca Republica Moldova să lase în urmă o „moștenire bună”, în centrul căreia să existe o presă liberă și independentă.
Krivosheev a mai adăugat că Republica Moldova are nevoie și de un sistem judiciar puternic și independent, care să-i securizeze viitorul.
Menționăm că raportul prezentat de Amnesty International pe 17 noiembrie include recomandări pentru Guvernul Republicii Moldova, printre care: alinierea legislației la standardele internaționale, încetarea restricțiilor fără proces echitabil, crearea unui mecanism de protecție a jurnaliștilor și consolidarea controlului judiciar asupra deciziilor privind mass-media.
De asemenea, autorii au formulat recomandări adresate Găgăuziei, așa-ziselor autorități din regiunea transnistreană și comunității internaționale, pe care Amnesty o încurajează „să sprijine pluralismul și să protejeze mass-media din R. Moldova”.
