Liderii G20, îngrijorați de planul de pace propus pentru Ucraina: „Granițele nu pot fi schimbate prin forță”
Liderii principali ai Europei și ai G20 au reacționat la proiectul de 28 de puncte propus de administrația președintelui american Donald Trump pentru pacea în Ucraina. Într-o declarație comună, liderii G20 afirmă că salută eforturile Washingtonului, dar subliniază necesitatea unui proces diplomatic solid și echitabil.
Documentul cu titlul: „Declarația liderilor privind Ucraina” a fost semnat de președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierii Regatului Unit, Italiei, Spaniei, Olandei, Poloniei, Irlandei, Norvegiei, Japoniei, Finlandei și Canadei.
„Salutăm eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina. Proiectul inițial al planului în 28 de puncte include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă”, se arată în declarație.
Declarația menționează că draftul planului „include elemente importante pentru o pace justă și durabilă”, însă necesită „lucrări suplimentare” și consultări strânse cu Ucraina și aliații săi.
Liderii G20 subliniază principiul ferm că „granițele nu trebuie schimbate prin forță” și se declară preocupați de prevederile care ar impune limitări armatei ucrainene, considerând că astfel de constrângeri *„ar lăsa Ucraina vulnerabilă unor viitoare atacuri”.
„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne implicăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, au punctat liderii G20.
Ei amintesc, de asemenea, că orice element referitor la Uniunea Europeană sau NATO necesită acordul membrilor acestor organizații.
„Reiterăm faptul că implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE și, respectiv, NATO. Profităm de această ocazie pentru a sublinia importanța sprijinului nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să ne coordonăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, au transmis liderii G20.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a reafirmat sprijinul Europei pentru Kiev și responsabilitatea comună în fața agresiunii ruse. „Rusia a declanșat un război ilegal împotriva Ucrainei. Rusia trebuie să pună capăt acestei suferințe teribile și să oprească impactul acesteia asupra economiei globale. Toți membrii G20 trebuie să își îndeplinească responsabilitățile, nu doar în termeni economici”, a punctat Merz pe pagina sa de Twitter.
Alături de președintele Franței și premierul Marii Britanii, canceralul german a subliniat „Ucraina se poate baza pe noi. Împreună cu Emmanuel Macron și Keir Starmer, am reafirmat sprijinul nostru deplin pentru Zelenski. Ne vom coordona îndeaproape cu Europa și SUA, al căror angajament față de suveranitatea Ucrainei îl salutăm. Linia de contact trebuie să rămână baza tuturor discuțiilor. Prieteni, parteneri, aliați - uniți în sprijinul Ucrainei”, a mai declarat Friedrich Merz.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a transmis după o discuție telefonică cu președintele Volodimir Zelenski că negocierile trebuie purtate transparent și împreună cu Kievul. „Rusia nu poate impune condițiile sale Ucrainei sau Europei. Tot ce privește Polonia trebuie negociat cu guvernul polonez. Nimic despre noi fără noi. Când vorbim despre pace, orice discuție trebuie să includă Ucraina. Nimic despre Ucraina fără Ucraina”, a declarat Tusk pe pagina sa de Twitter.
Și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat cu un mesaj ferm privind necesitatea unor garanții solide pentru Kiev. „Stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Unitatea și determinarea partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”, a scris șefa statului pe pagina sa de Twitter.
Planul american, discutat intens la Kiev, propune cedarea unor teritorii ocupate, recunoașterea anexării Crimeii, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și reducerea semnificativă a forțelor sale armate, în schimbul unor garanții de securitate din partea SUA și a Europei. Președintele Zelenski a afirmat într-un mesaj către națiune că intenționează să coopereze cu Washingtonul, însă nu va „trăda interesul național al Ucrainei”, avertizând că țara se confruntă cu „zile foarte dificile”.
De cealaltă parte, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „Președintele Putin a afirmat în toamna anului 2021 și chiar a trimis un proiect de tratat pe care dorea ca NATO să-l semneze, prin care Alianța trebuia să promită că nu se va mai extinde”. „Asta ne-a trimis. Și aceasta era o condiție prealabilă pentru a nu invada Ucraina”, a punctat Jens Stoltenberg.
La Moscova, președintele Vladimir Putin a transmis că planul poate servi drept „bază pentru înțelegerile finale de pace”, iar adjunctul ministrului de externe Serghei Reabkov a sugerat că o întâlnire Putin–Trump rămâne posibilă, dacă „SUA creează condițiile necesare”.
Într-o declarație citată de Reuters, Donald Trump a spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „va trebui să aprobe ceva ce nu a aprobat până acum”, confirmând că a transmis Kievului un termen pentru răspuns la propunerea americană de pace.
Președintele american Donald Trump a fixat ca termen-limită ziua de 27 noiembrie, când în SUA se celebrează Ziua Recunoștinței, pentru ca Ucraina să răspundă la planul său de pace în 28 de puncte, avertizând că, în lipsa unui acord, sprijinul american militar și informațional pentru Kiev ar putea fi suspendat.
CITIȚI ȘI:
