Rolul Comisiei parlamentare pentru integrare europeană în procesul de aderare la UE: peste 100.000 de pagini, transpuse în legislația națională

Parlamentul preia o parte decisivă din sarcina aderării la Uniunea Europeană (UE) prin activitatea Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, create în premieră în acest legislativ. Comisia este responsabilă de gestionarea unui volum fără precedent de proiecte de legi, menite să transpună normele europene în legislația națională, monitorizarea implementării reformelor și exercitarea unui control real asupra Executivului.
Atât autoritățile, cât și reprezentanții societății civile susțin că această comisie este un element-cheie pentru ritmul și calitatea procesului de armonizare cu legislația europeană, iar rolul ei a fost detaliat în cadrul conferinței „Parlamentul Republicii Moldova – Angajament deplin pentru Integrarea Europeană”, organizate pe 25 noiembrie, la Chișinău.
Vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a atras atenția asupra necesității unei coordonări strânse între Legislativ și Executiv.
„Noi avem o perioadă foarte scurtă de timp, iar asta nu ne permite să nu ne coordonăm bine între noi. Și aici am în vedere Guvernul și Parlamentul. Un rol important al Comisiei este să ne coordonăm eforturile în ceea ce privește actele normative care ies de la Guvern, vin la Parlament, să ne asigurăm că avem viteza necesară, precum și calitatea necesară pentru transpunerea și armonizarea actelor”, a declarat Gherasimov.
Ea a mai menționat că Programul Național de Aderare servește drept foaie de parcurs comună pentru următorii ani.
Președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a precizat, la conferință, că noua structură parlamentară va avea patru funcții de bază.
„Suntem coraportori la toate proiectele cu sigla UE. A doua funcție a comisiei este cea de monitorizare. A treia funcție este asigurarea dialogului cu societatea civilă. A patra funcție este dialogul interparlamentar cu alte state ale Uniunii Europene și state candidate”, a explicat Spatari.
El a propus ajustarea Programului Național de Aderare prin introducerea unor termene distincte pentru Guvern și pentru Parlament, astfel încât ministerele să nu trateze aceeași dată-limită atât ca termen de aprobare în Guvern, cât și de adoptare în Parlament. Scopul este evitarea situațiilor în care proiectele ajung prea târziu în Legislativ și sunt votate în regim accelerat, doar pentru a respecta termenele din documentul național de aderare.
Vicepreședinta comisiei, deputata fracțiunii socialiștilor, Olga Cebotari, a accentuat că un control parlamentar riguros este esențial, inclusiv din partea opoziției.
„Parcursul european al Republicii Moldova este un proces care are nevoie de un control parlamentar veritabil, în special din partea opoziției, pentru a garanta că reformele asumate sunt implementate nu declarativ, ci real. Comisia nu trebuie să funcționeze ca o anexă formală a Guvernului, ci ca un spațiu real de dezbatere”, a spus deputata.
Misiunile de bază ale Comisiei pentru integrare europeană:
să coraporteze toate proiectele de lege care transpun legislația UE;
să monitorizeze implementarea Programului Național de Aderare și a angajamentelor asumate;
să exercite control parlamentar asupra Executivului în procesul utilizării fondurilor europene;
să structureze consultările cu societatea civilă, mediul de afaceri și autoritățile locale;
să coordoneze dialogul interparlamentar cu state membre și candidate;
să semnaleze problemele de implementare și impactul la nivel local;
să contribuie la o planificare legislativă previzibilă, evitând procedurile accelerate nejustificate.
Rol esențial în monitorizarea implementării reformelor
Dimensiunea tehnică a procesului de aderare și necesitatea unei planificări riguroase sunt esențiale în contextul volumului mare de legislație europeană ce trebuie transpus, susține directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulian Groza.
„Există peste 100.000 de pagini pe care Republica Moldova trebuie să le transpună în legislația națională, o bună parte din legislație care urmează să fie armonizată îi revine Parlamentului, deși Guvernul are o bucată importantă din acest proces. Planificarea, coordonarea, comunicarea, transparența sunt domenii pe care nimeni nu le-a anulat și pe toate aceste domenii avem foarte mult de muncă. Rolul Parlamentului este unul de bază, și așa cum a fost declarat, este Parlamentul aderării”, a remarcat Groza, la conferința de la Palatul Republicii.
De asemenea, el a indicat că rolul comisiei va fi esențial în monitorizarea implementării angajamentelor și utilizării fondurilor europene.
„Negocierile și procesul de transpunere sunt un cadru care ne ajută să ne specializăm mai bine și să creștem nivelul de implicare. Acest proces trebuie să fie cât se poate de inclusiv, cât se poate de calitativ și cât se poate de transparent, fiindcă de asta depinde nivelul de încredere în întregul proces legislativ. Parlamentului îi revine și rolul de a vedea în ce măsură fondurile planificate și fondurile oferite de Uniunea Europeană sunt convergente cu angajamentele de transpunere și de punere în aplicare”, a mai adăugat directorul IPRE.
În același timp, necesitatea evaluării impactului reformelor la nivel local și implicarea directă a administrațiilor locale în procesul de transpunere sunt aspecte cruciale, susține Andrei Strah, expert în cadrul Proiectului „Consolidarea Democrației Parlamentare în Republica Moldova”.
„Noi trebuie să ținem cont de impactul acestei viteze și acestui volum și o să vorbesc despre impactul pe care trebuie să-l resimțim la firul ierbii, acolo unde trăiește omul de rând, care trebuie să fie principalul beneficiar al integrării europene. Administrația publică locală trebuie să joace un rol total diferit decât până acum, pentru că cine, dacă nu administrația publică locală, poate fi senzorul impactului la nivel local”, a punctat Strah.
El recomandă și consultări periodice cu autoritățile locale și evaluarea costurilor de implementare pentru a preveni blocajele administrative.
„Este important să evaluăm, acolo unde este cazul, care sunt costurile de implementare la nivel local ale anumitor legi. Nu este un secret că, pe lângă bani, oamenii sunt deja pe cale de dispariție în administrația publică locală și trebuie să vedem dacă există resursa umană necesară pentru implementare”, a conchis expertul.
Comisia parlamentară pentru integrare europeană reprezintă o premieră pentru R. Moldova, fiind instituită în Legislativul ales pe 28 septembrie curent. Aceasta are are 11 membri și este condusă de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcel Spatari.
CITIȚI ȘI: