Platforma ilegală TUX: În absența educației financiare și a unui cadru legal, astfel de scheme vor continua să facă victime, spun experții
Ancheta în cazul schemei frauduloase numite TUX avansează, instituțiile trebuie să acționeze ferm, iar legislația va fi consolidată pentru a preveni repetarea unor astfel de fraude, dă asigurări deputatul Dorian Istratii, membru al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe. Totuși, expertul economic Vitalie Rapcea a avertizat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că, în absența educației financiare și a unui cadru legal adecvat, astfel de scheme vor continua să facă victime.
Audierile parlamentare pe marginea cazului TUX au avut loc pe 25 noiembrie, după ce platforma TUX, prezentată drept oportunitate de investiții în criptomonede, s-a dovedit a fi o schemă clasică Ponzi, care a atras mii de cetățeni moldoveni, generând pierderi de ordinul milioanelor.
„Am făcut această audiere ca să vedem unde sunt vulnerabilitățile și lacunele legislative pentru a îmbunătăți situația. Cu certitudine, este necesară educație financiară în societatea noastră. De aici pornește totul, ori cetățeanul care este foarte bine informat despre investițiile financiare nu va greși sau, mai bine zis, cel puțin va lua lista operatorilor sau a brokerilor autorizați de pe site-ul Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și va verifica dacă sunt autorizați cei care le propun să facă investiții”, a declarat deputatul Dorian Istratii, la Moldova 1.
Istratii a explicat că „acum instituțiile statului trebuie să își facă treaba” și sunt așteptate rezultatele anchetei. Cât despre implicarea posibilă a unor funcționari publici în această fraudă masivă, parlamentarul susține că statutul nu oferă protecție: „Trebuie să răspundă conform legii. Au aceleași obligațiuni și vor fi cercetați fără privilegii”.
„Din start, orice schemă piramidală financiară este ilegală în Republica Moldova. CNPF-ul nu reglementează și nu oferă autorizație sau licență pentru astfel de activități. Să fie foarte clar: cetățenii care intră în astfel de scheme trebuie să înțeleagă că ei se expun unui risc de încălcare a legislației”, a comunicat legislatorul.
Totodată, membrul comisiei parlamentare de profil a dat asigurări că Republica Moldova va prelua integral reglementările europene în domeniu.
„Uniunea Europeană a făcut un pas major în această direcție adoptând, cu doi ani în urmă, regulamentul MiCA. Urmează să preluăm și să implementăm ceea ce au făcut ei și cred că o s-o facem până la sfârșitul anului 2026, așa cum este și în Planul Național de Aderare privind adoptarea legislației”, a punctat Dorian Istratii.
La aceeași emisiune, expertul economic Vitalie Rapcea a subliniat că în capcana TUX au căzut atât persoane vulnerabile, care nu dețin educație financiară, cât și din cei informați, dar care au crezut că se vor căpătui.
„Spre regret, cele mai susceptibile de a cădea în această plasă sunt, totuși, persoanele vulnerabile, dar și persoanele care știu ce reprezintă o schemă de tip Ponzi și au speranța că sunt printre primii care intră în această schemă și vor capitaliza”, a declarat Rapcea.
Expertul a atras atenția că promisiunile de randamente ireale ar fi trebuit să trezească suspiciuni cetățenilor.
„Consumatorii ar fi bine să cunoască faptul că, atunci când li se promit randamente greu de crezut, precum se promitea în cadrul platformei TUX - de la 4 procente pe zi - acestea trebuie să fie justificate... În cazul nostru, era vorba despre mimarea unei activități cu pretinsă criptovalută, dar și aici existau posibilități prin care cetățenii se puteau documenta: rapoartele publicate de companie, fondatorii acestei companii. (...) Consumatorii au și instrumente, platforme online pe care consumatorii pot să verifice modelul de business al unei platforme de tranzacționare de criptomonede”, a explicat Rapcea.
Expertul susține că există puține șanse ca păgubiții să-și recupereze investițiile în cazul TUX: „Problema este că în astfel de tranzacții sunt implicate, de regulă, așa-numitele donații, portofele electronice cu platforme descentralizate în care nu există sau este foarte dificilă trasabilitatea banilor sau identificarea lor”.
De asemenea, expertul a criticat ambiguitatea cadrului legal din Republica Moldova și a pledat pentru supravegherea eficientă a criptoactivelor.
„Cadrul legal la noi este oarecum gri și nu neapărat restrictiv, pentru că, pe de o parte, sunt interzise tranzacțiile cu aceste active digitale sau virtuale pe teritoriul Republicii Moldova, dar este permisă tranzacționarea prin jurisdicții autorizate, cu o limită de cuantum, pentru a fi transferate pe conturile bancare din R. Moldova. Important este să facem pași în direcția aceasta, pentru a permite cetățenilor care deja au acceptat aceste active virtuale în consum și în activitatea lor să le poată valorifica și transparentiza. Și, sigur, și autoritățile să-i poată supraveghea”, a sugerat expertul economic Vitalie Rapcea.
Platforma TUX, promovată pe rețelele sociale cu promisiuni de 4% profit zilnic, a dispărut în octombrie 2025, lăsând în urmă pierderi estimate la milioane de euro. Deși CNPF a emis o atenționare publică încă din 8 august, doar 13 păgubiți au depus plângeri oficiale până în prezent, iar ancheta vizează circa 100 de persoane – organizatori și promotori.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a semnalat dublarea numărului de escrocherii online în 2024 și a cerut instituirea unei „liste negre” naționale în care să fie incluse platformele frauduloase.
CITIȚI ȘI:
