UTIL | Ce despăgubiri pot primi salariații în cazul unor conflicte de muncă
Conflictele de muncă rămân o realitate în multe organizații, iar managerii ajung să își petreacă până la un sfert din timp încercând să le rezolve. Specialiștii reamintesc însă că drepturile salariaților sunt protejate deplin, iar în caz de litigiu, angajații pot primi despăgubiri integrale, fără limită maximă.
Potrivit Codului muncii, în situația unui conflict de muncă, angajatul are dreptul la repararea completă a prejudiciului, fie el material sau moral.
Într-un interviu oferit Cristinei Prisăcari pentru emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”, șeful Departamentului juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor, Eugeniu Covrig, a explicat că în prezent nu mai există un plafon maxim pentru despăgubirile acordate în caz de concediere abuzivă.
„Un aspect important este faptul că plafonul maxim de despăgubire de 12 salarii medii lunare a fost declarat neconstituțional pe 22 iulie curent. Prin această decizie, angajatorii sunt obligați să compenseze integral prejudiciul cauzat salariatului în cazul transferului sau eliberării nelegitime”, a spus Covrig.
El a subliniat că drepturile garantate de legislație nu pot fi negociate în defavoarea angajatului.
„Orice înțelegere dintre salariat și angajator care urmărește renunțarea la un drept sau limitarea lui este nulă”, a precizat reprezentantul sindicatelor, la postul național de radio.
Un rol esențial în prevenirea conflictelor și asigurarea unor condiții de muncă echitabile îl are contractul colectiv de muncă.
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Sfera Deservirii Sociale și Producerii de Mărfuri, Sergiu Suruceanu, afirmă că documentul nu trebuie privit ca o formalitate birocratică, ci ca un instrument real de protecție.
„Contractul colectiv este un acord important, încheiat în formă scrisă între reprezentanții salariaților și angajator. El reglementează salariile corecte, program echilibrat, zilele libere și siguranța la locul de muncă. Practic, pune pe masă tot ce contează pentru tine ca angajat și oferă stabilitate ambelor părți. Tu știi ce ți se cuvine, iar angajatorul știe cum să construiască echipe motivate și loiale”, a explicat Suruceanu.
Refuzul angajatorului de a semna un contract colectiv negociat atrage răspundere conform legislației.
Potrivit datelor Confederației Naționale a Sindicatelor, la finele anului trecut, erau în vigoare peste 4.070 de contracte colective de muncă, care acopereau 230.000 de salariați.
În 2023, rata de acoperire la nivel național a fost de aproximativ 40%.
CITEȘTE ȘI:
- 515 accidente în nouă luni: autoritățile lansează campania „Lucrează cu grijă! Cineva drag te așteaptă acasă.”
- Munca „la negru”: în 2025, mai multe cazuri depistate decât în ultimii opt ani
- „Consolidarea dreptului la muncă în Republica Moldova”: Angajarea persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii
- Agricultura și construcțiile, domeniile care se bazează pe munca „la negru”: salariul minim pe economie nu permite un trai decent
- ISM: Șantierele de construcții și câmpurile din R. Moldova ar putea fi survolate de drone, pentru a depista cazuri de muncă „la negru”
