Mitropolia Basarabiei obține, în instanță, dreptul de folosință asupra bisericii din Dubăsarii Vechi. Mitropolia Moldovei: „Vom folosi toate pârghiile ca să ne apărăm drepturile”
Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române, a obținut, în instanță, dreptul de folosință asupra bisericii-monument din Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni. Dreptul de a folosi gratuit clădirile a peste 800 de biserici din R. Moldova i-a fost acordat de către guvernarea comunistă, încă în 2003, doar Mitropoliei Moldovei, care aparține de Patriarhia Rusă.
Mitropolia Basarabiei salută hotărârea instanței, spunând că aceasta ar fi o confirmare a unei decizii de judecată din 2023 privind nulitatea contractelor prin care bisericile au fost date în folosință exclusiv Mitropoliei Moldovei. La rândul ei, Mitropolia Moldovei anunță că va contesta hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Centru.
Instanța a respins, în această săptămână, apelul Instituției Publice (IP) Cadastrul Bunurilor Imobile și a menținut decizia de a obliga instituția să radieze din registru dreptul înscris anterior în favoarea Mitropoliei Moldovei.
Potrivit avocatului Mitropoliei Basarabiei, Iulian Rusanovschi, litigiul de la Dubăsarii Vechi a apărut după ce comunitatea religioasă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a decis să adere la Mitropolia Basarabiei. Ulterior, parohul Teodor Pelin și instituția au solicitat IP Cadastrul Bunurilor Imobile radierea dreptului de folosință al Mitropoliei Moldovei asupra bisericii.
„Această cerință s-a întemeiat pe Decizia Curții de Apel Chișinău din iunie 2023, prin care a fost declarat nul contractul de dare în folosință gratuită, semnat între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei în 2003”, a explicat avocatul, pentru Teleradio-Moldova.
Rusanovschi afirmă că noua hotărâre care vizează biserica din Dubăsari confirmă obligația instituțiilor statului de a pune în aplicare decizia din 2023, chiar dacă dosarul principal se află încă pe rolul Curții Supreme de Justiție (CSJ). El precizează că soluția Curții de Apel Centru poate fi contestată în continuare, dar acest lucru nu ar împiedica efectele sentinței.
Referindu-se la dosarul principal, avocatul precizează că CSJ a depășit termenul în care trebuia să emită hotărârea finală.
„Nu am nicio explicație juridică, nu există explicație juridică. Ei au fost obligați să soluționeze cauza definitiv până la sfârșitul lunii aprilie anul curent”, ne-a spus Rusanovschi.
Avocatul menționează că ultima ședință în acest caz a avut loc în luna iunie curent, însă hotărârea CSJ nu este încă publicată.
Într-un răspuns oferit instituției Teleradio-Moldova, reprezentanții Curții Supreme de Justiție au precizat că „decizia e în proces de redactare”.
În cazul parohiei din Dubăsarii Vechi, avocatul spune că Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a refuzat, inițial, radierea invocând lipsa acordului scris al Mitropoliei Moldovei, o argumentare pe care o consideră nefondată. „Cadastrul refuză, pe motiv că nu este acordul scris a Mitropoliei Moldovei, ceea ce este o aberație, fiindcă există o hotărâre definitivă în speță”, susține Rusanovschi.
Prima instanță a dat dreptate Mitropoliei Basarabiei, iar Curtea de Apel Centru a menținut soluția. „Curtea de Apel a menținut hotărârea primei instanțe, constatând că la orice solicitare pentru oricare biserică, cadastrul este obligat să radieze această informație”, spune avocatul.
Acesta mai afirmă că situații similare sunt înregistrate și în alte localități, inclusiv la Ursoaia, raionul Căușeni, unde aceeași instituție publică „refuză categoric” radierea.
El susține că instituția ar trebui să aplice o soluție unitară la nivel național: „Ar trebui să-și facă o instrucție internă și să radieze inscripția. Dar ei nu vor să facă lucrul acesta și ne obligă să depunem cerere pentru fiecare biserică în parte”.
Mitropolia Moldovei: „E vorba de o parohie, nu de 800. Decizia nu este definitivă”
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, Episcopul Siluan, insistă asupra caracterului nedefinitiv al hotărârii Curții de Apel Centru în cazul bisericii de la Dubăsarii Vechi.
„Nu comentăm declarațiile cuiva. Dacă vă referiți la o decizie a unei instanțe, e vorba de o parohie, dar nu de 800”, a declarat acesta pentru Teleradio-Moldova.
Episcopul Siluan ne-a mai spus că Mitropolia Moldovei va ataca hotărârea: „Decizia cu cei din Dubăsarii Vechi nu este definitivă. Noi o contestăm. Când va fi o decizie definitivă, o comentăm atunci. Noi vom folosi toate pârghiile necesare ca să ne apărăm drepturile”*.
Disputa pentru cele peste 800 de biserici-monument din R. Moldova
Disputa privind cele peste 800 de biserici și mănăstiri-monument protejate de stat își are originea în anul 2003, atunci când Ministerul Culturii a semnat un contract-cadru cu Mitropolia Moldovei, prin care i-a transmis acesteia edificiile în folosință gratuită, fără a consulta comunitățile religioase care le utilizau și fără a respecta mecanismul legal stabilit de Guvern încă din 2002.
Hotărârea Guvernului din anul 2002 prevedea o procedură strictă - primăriile trebuia să creeze comisii ce stabileau apartenența fiecărei biserici, pe baza situației reale din teritoriu, iar Agenția Cadastru urma să înscrie dreptul de folosință în registru în favoarea cultului religios în care activa comunitatea locală.
Contractele de folosință trebuia încheiate separat, cu fiecare parohie în parte.
În realitate, Ministerul Culturii a ocolit întreaga procedură.
Pe 4 ianuarie 2003, ministerul a semnat un contract general doar cu Mitropolia Moldovei, prin care i-a transmis toate bisericile-monument incluse în Registrul Monumentelor.
Curtea de Apel Chișinău avea să constate ulterior că documentul:
nu avea la bază o inventariere reală a bisericilor;
nu era însoțit de procese-verbale, comisii sau materiale justificative;
a fost încheiat chiar dacă unele edificii se aflau în folosința comunităților din Mitropolia Basarabiei;
nu respecta HG 740/2002, care interzice transmiterea în bloc a unor monumente către o singură instituție ecleziastică.
Practic, prin acest contract, Mitropolia Moldovei a fost înscrisă în Registrul bunurilor imobile ca deținătoare a dreptului de folosință asupra tuturor monumentelor, iar acest lucru avea să producă efecte ani la rând sub forma blocării accesului pentru comunitățile religioase care au revenit, între timp, la Mitropolia Basarabiei.
Situația s-a repetat în septembrie 2008, când Ministerul Culturii a semnat un alt contract, prin care i-a transmis Mitropoliei Moldovei 21 de mănăstiri-monument pentru o perioadă de 50 de ani. Și în acest caz, instanțele aveau să constate lipsa oricărei fundamentări legale, lipsa procedurilor obligatorii și ignorarea dreptului comunităților aflate în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei.
Mitropolia Basarabiei a aflat oficial de existența contractelor abia în 2010, în cadrul unui proces la Judecătoria Telenești. Ulterior, în iulie același an, instituția a depus o acțiune în instanță prin care a cerut anularea ambelor contracte.
Procesul a durat peste 13 ani, fiind examinat succesiv de instanța de fond, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție, cu multiple rejudecări dispuse între 2013 și 2021.
Momentul decisiv a venit pe 5 aprilie 2023, când Curtea de Apel Chișinău a anulat definitiv contractele din 2003 și 2008, stabilind că acestea au fost semnate cu încălcarea legii și cu ignorarea drepturilor comunităților religioase. Instanța a arătat că Ministerul Culturii nu a putut prezenta niciun act justificativ pentru transmiterea monumentelor și că a încheiat contractele „fără verificarea prealabilă a posesiei reale” și „în detrimentul unor parohii aflate în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei”.
Deși hotărârea Curții de Apel este executorie, ea a fost atacată la Curtea Supremă de Justiție. Ultima ședință la CSJ s-a desfășurat în iunie 2025, însă până astăzi nu există o decizie finală publicată.
În baza acestei hotărâri din 2023, Mitropolia Basarabiei solicită acum, parohie cu parohie, radierea dreptului de folosință al Mitropoliei Moldovei acolo unde comunitățile au trecut la jurisdicția sa.
Trecerea parohiilor la Mitropolia Basarabiei s-a intensificat după declanșarea de către Federația Rusă a războiului în Ucraina și susținerea deschisă arătată de Patriarhul Kiril de la Moscova pentru agresiunea militară rusă.
CITIȚI ȘI:
