Corespondență Dan Alexe | Zelenski la Paris: caruselul diplomatic ucrainean continuă
La doar două săptămâni de la ultima sa vizită la Paris, Volodimir Zelenski va fi primit de Emmanuel Macron în capitala Franței luni, 1 decembrie 2025. Cei doi vor discuta despre „condițiile unei păci juste și durabile”, potrivit Palatului Élysée, în timp ce americanii par să favorizeze în continuare interesele rusești în negocierile de pace în curs.
Acele negocieri în jurul planului SUA au continuat în Florida, unde o delegație ucraineană s-a întâlnit duminică cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, fără însă să se înregistreze vreun progres notabil. Putin, la rândul său, urmează să îi primească în curând pe emisarii SUA la Moscova, iar Emmanuel Macron este așteptat în China la mijlocul săptămânii, sperând că Beijingul ar putea convinge Rusia să ajungă la un armistițiu.
Adevărul este că Franța nu are mult armament greu de oferit Ucrainei în acest moment. Asta, cu toate că Volodimir Zelenski a spus deja că speră să încheie noi acorduri, Franța fiind principala putere militară a Uniunii Europene și un mare sprijinitor diplomatic și militar al Ucrainei, alături de Marea Britanie și Germania, cele trei țări căutând în prezent să creeze o axă puternică de sprijin, în eventualitatea nedorită a unei retrageri a SUA din cadrul sistemului de securitate european.
Spunem „noi acorduri”, pentru că pe 17 noiembrie, la Paris, Zelenski a semnat deja o „declarație de intenție” cu Emmanuel Macron, pe care a descris-o drept „istorică”, în special în ceea ce privește viitoarea achiziție de avioane de vânătoare franceze de tip Rafale. Acest acord, care este proiectat „pe un orizont de aproximativ zece ani”, prevede teoretic posibile contracte viitoare pentru „achiziționarea de către Ucraina a unor echipamente de apărare franceze”: „de ordinul a 100 de avioane Rafale, cu armamentul aferent”, precum și sistemul de apărare aeriană SAMP-T de nouă generație, „în curs de dezvoltare”, dar și sisteme radar. Avioanele nu sunt însă construite încă, așa că acordul semnat menționează cu prudență „un orizont de aproximativ zece ani”.
La precedenta vizită, pe 17 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Élysée, alături de Zelenski, Macron mai spusese că speră ca pacea în Ucraina „să fie realizată înainte de 2027”, adică înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat al său. Dacă nu va fi cazul, el speră că succesorul său, indiferent de afilierea politică, va continua să sprijine Kievul, aflat în război cu Rusia din februarie 2022.
Ca și cum lucrurile nu ar fi deja destul de rele, președintele ucrainean se află slăbit în acest moment critic, confruntându-se cu un scandal de corupție care l-a forțat pe mâna sa dreaptă, Andrii Iermak, să demisioneze. Prin urmare, Zelenski are nevoie de sprijinul europenilor mai mult ca niciodată, ceea ce lasă să se anticipeze o vizită la Paris cu valoare mai mult simbolică.
Ministrul de Externe al Franței a declarat însă că președintele ucrainean, „un erou al rezistenței țării”, „are toată legitimitatea de a duce Ucraina spre pace”. Jean-Noël Barrot a reiterat că Volodimir Zelenski, al cărui mandat s-a încheiat în mod tehnic în luna mai, este împiedicat să organizeze noi alegeri într-o țară care este atacată de Rusia fără oprire.
Ucraina pune presiune pe Rusia
Ucraina a revendicat sâmbătă responsabilitatea pentru atacarea a două petroliere în Marea Neagră, în largul coastei Turciei, afirmând că a lovit nave ale flotei fantomă rusești, folosită de Moscova pentru a eluda sancțiunile occidentale, cu drone navale.
În ultimele luni, armata ucraineană a vizat de asemenea în mod regulat siturile petroliere și rafinăriile din Rusia, în încercarea de a perturba veniturile din hidrocarburi care permit Moscovei să își finanțeze efortul de război.
Cât despre Donald Trump, el a întors în mod repetat spatele Kievului și a trecut de partea Moscovei. În ultimele zece luni, și-a schimbat de multe ori poziția, înainte de a opta în cele din urmă pentru un sprijin mai deschis pentru Ucraina, în fața încăpățânării lui Putin. Pentru prima dată din ianuarie, Washingtonul a impus sancțiuni suplimentare Moscovei în luna octombrie, vizând cei doi giganți petrolieri ruși: Rosneft și Lukoil.
