Sabina Fati, la Moldova 1: „România și R. Moldova - două țări din Europa cu aceeași limbă, dar despărțite de o graniță”
România rămâne principalul susținător al Republicii Moldova în parcursul european, dar, în pofida sprijinului constant și avansării negocierilor de aderare, „dosarul transnistrean” poate încetini procesul de integrare în Uniunea Europeană (UE). Opinia aparține analistei de politică externă de la București, Sabina Fati, și a fost exprimată la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, ediția din 1 decembrie.
„România rămâne în spatele Republicii Moldova și o susține. E bine că o susține și material, și spiritual, și cultural, dar mai ales în Uniunea Europeană, unde se fac marile negocieri și unde are nevoie de un mare susținător. În fond, România și Republica Moldova probabil că sunt singurele două țări din Europa care vorbesc aceeași limbă, dar sunt despărțite de o graniță. Cine știe, poate că în viitor cele două țări se vor regăsi împreună, nu doar în istorie, ci și pe o altă hartă”, a declarat Sabina Fati, la postul public de televiziune.
Despre o posibilă decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE, experta consideră că un astfel de scenariu este dificil de realizat, iar problema transnistreană ar fi principalul obstacol.
„Nu știu dacă acest lucru e posibil, pentru că și România a fost mereu cuplată cu Bulgaria în integrarea în Uniunea Europeană din mai multe motive. Nu doar pentru că eram cele mai sărace de pe continent, care mergeau spre Uniunea Europeană, ci și fiindcă aveau o graniță comună pe Dunăre. Și ca atare ea nu mai era nevoie să fie securizată în cazul în care cele două țări intrau împreună în UE. (...) Întrebarea mea e ce se va întâmpla cu regiunea transnistreană, câtă vreme Transnistria rămâne în Republica Moldova ca un fel de 'boală' care trebuie tratată. Până nu se va trata, cred că e greu să vorbim și despre o decuplare, și despre o aderare concretă”, a explicat Fati.
Analista consideră că soarta regiunii separatiste va depinde în mare măsură de condițiile în care se va încheia războiul, precum și de implicarea UE.
„E o chestiune complicată și probabil că totul depinde și de felul în care se va face pacea în Ucraina. În măsura în care Planul de pace va fi cel cerut de Rusia și dacă presiunile americane se vor face în această direcție, e posibil ca și armata a 14-a să continue să rămână în Transnistria. Ar trebui să facă obiectul negocierilor, dacă Uniunea Europeană intră ca subiect de negociere, ca participant la negocieri, subiectul 'Transnistria' ar trebui să fie parte din aceste discuții, până la urmă. Ca toate marile tratate de pace pe care le-am avut în ultimii 200 de ani, ne ocupăm de ce se întâmplă acolo, dar ne ocupăm și de vecinătatea apropiată”, a conchis experta în politică externă.
CITIȚI ȘI:
