SECURITATE | CNS aprobă planul pentru combaterea manipulării și finanțării ilegale a partidelor
Un plan amplu de măsuri pentru consolidarea rezilienței democratice în perioada anilor 2026 – 2027 a fost aprobat marți, 2 decembrie, de Consiliul Național de Securitate (CNS), prezidat de președinta Maia Sandu. Documentul include acțiuni privind sporirea rezilienței informaționale, asigurarea securității cibernetice și combaterea finanțării electorale ilegale, domenii identificate drept vulnerabile în ultimele procese electorale.
Președinta Maia Sandu a menționat că planul răspunde direct „necesităților de consolidare a securității statului”.
Vulnerabilități cibernetice și manipulare informațională
Manipularea informațională va rămâne cel mai mare risc pentru alegerile viitoare, în special în contextul dezvoltării accelerate a tehnologiilor digitale și a instrumentelor de inteligență artificială, a subliniat Maia Sandu.
„Reziliența informațională este, probabil, cea mai complicată sarcină a noastră. Vedem cât de mare este rolul inteligenței artificiale și cât de mult pot fi folosite aceste tehnologii noi pentru a manipula opinia cetățeanului”, a punctat președinta.
Ea a precizat că unele măsuri vor fi făcute publice, în timp ce altele vor rămâne confidențiale, pentru a nu fi exploatate de actori ostili.
O altă componentă majoră a planului se referă la consolidarea securității cibernetice, după ce ultimele alegeri au scos la iveală puncte slabe în infrastructura digitală a unor instituții publice.
„Ultimele alegeri au arătat vulnerabilități în unele instituții și asta înseamnă investiții în securitatea cibernetică. Vrem, în primul rând, ca toate instituțiile statului să aibă atitudine foarte serioasă în raport cu securitatea cibernetică”, a menționat Sandu.
Șefa statului a mai avertizat că nu doar instituțiile publice sunt vizate de atacuri, ci și domenii critice din mediul privat, cum ar fi sistemul bancar.
Finanțarea ilegală prin criptovalute
Planul aprobat de CNS mai include măsuri împotriva finanțării ilegale a partidelor politice. Președinta a menționat implicarea Kremlinului în procesele electorale recente și a cerut perfecționarea instrumentelor de combatere a acestor operațiuni.
„Aici am văzut și ce a făcut Kremlinul la ultimele trei scrutine electorale și cum s-au mobilizat instituțiile statului. Acum trebuie să perfecționăm aceste instrumente de combatere a finanțării ilicite a partidelor politice și a campaniilor electorale”, a mai adăugat șefa statului.
În mod special, Maia Sandu a atras atenția asupra utilizării criptovalutelor pentru transferuri ilegale. „Provocarea cea mare o constituie criptovaluta și am văzut cât de multe operațiuni netransparente s-au desfășurat în ultimele luni pentru finanțare ilegală, anume prin cripto”, a amintit președinta.
Educație digitală
De asemenea, planul include și acțiuni de informare publică, după ce autoritățile au constatat că unii cetățeni au fost implicați fără să-și dea seama în scheme ilegale, cedând conturile bancare altor persoane.
„Știm că au fost situații în care unii oameni și-au cedat conturile bancare pentru a fi folosite de terțe persoane în scopuri ilicite. Aceste lucruri se sancționează și vor fi sancționate”, a sugerat Maia Sandu.
Totodată, șefa statului a insistat pe necesitatea educației digitale și a gândirii critice, pentru a evita capcanele dezinformării.
Experții salută decizia CNS menită să sporească reziliența R. Moldova în fața interferențelor externe.
După eșecurile repetate în a influența direct politica internă a R. Moldova și dimensiunea sa de securitate, Rusia și-a schimbat semnificativ strategia de influență, susține Laurențiu Pleșca, expert în securitatea Uniunii Europene.
„R. Moldova nu este un stat izolat atunci când vorbim de atacurile hibride ale Federației Ruse. Se întâmplă în întreaga regiune și în interiorul UE, dar mai cu seamă în fostul spațiu sovietic dominat odinioară de Federația Rusă. Pentru Moscova este important ca acest spațiu să nu fie pierdut din punct de vedere politic, ideologic, social, chiar și cultural. Cred că Chișinăul, ca și alte capitale europene, este vulnerabil din punct de vedere informațional, societal”, a spus Laurențiu Pleșca într-o ediție specială de la Radio Moldova.
Republica Moldova are nevoie de comunicare publică rapidă și coerentă din partea instituțiilor statului pentru a combate dezinformarea și a proteja imaginea țării, a comentat și expertul în securitate Pavel Horea, la ediția specială de la Moldova 1. Expertul critică reacția întârziată a autorităților în cazuri sensibile, precum incidentele cu drone sau tentativa de contrabandă cu arme descoperită recent la vamă. Potrivit lui, comunicarea fragmentată a permis apariția unui „vid informațional” exploatat de actori politici care au răspândit falsuri în spațiul public.
„Republica Moldova, împreună cu Ucraina, odată ce se încheie acest proces de negocieri, urmează să fie supus acest acord de aderare, trebuie să fie supus vettingului în cele 27 de parlamente pentru a fi R. Moldova acceptată în cadrul Uniunii. Și, iată, parlamentarii populiști din acele partide trebuie să exploateze acest aspect pentru ca să blocheze sau să îngreuneze accesul nostru în UE. Este foarte important, chiar dacă s-au întâmplat anumite aspecte, incidente, să fie comunicate de autorități. Trebuie instituțiile să ducă până la capăt ancheta și să arătăm faptul că, indiferent de faptul că există acest fenomen, noi luptăm și instituțiile noastre luptă ca să le combată”, a spus Pavel Horea.
Precizăm că autoritățile avertizează constant că Republica Moldova se confruntă cu amenințări hibride complexe, provenite în principal dinspre Rusia, care combină presiuni cibernetice, informaționale, economice și militare. Riscurile sunt amplificate de războiul din Ucraina și de prezența trupelor ruse în stânga Nistrului.
În ultima perioadă, spațiul aerian al țării a fost încălcat de mai multe ori de drone rusești folosite în atacuri asupra Ucrainei, ceea ce a dus la închideri temporare ale spațiului aerian, devieri de zboruri și alerte de securitate.
Aceste incidente sunt considerate de autorități parte a unui tipar mai larg de acțiuni hibride care vizează destabilizarea Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
