Ministrul Finanțelor: „Principala problemă cu care intrăm în 2026 este costul de deservire a datoriei”
Autoritățile țintesc o creștere economică de 7% în apropierea anului 2028 – o evoluție sustenabilă, demnă de un stat membru al Uniunii Europene. Doar în momentul în care ritmul anual de creștere va depăși pragul de 5% vom intra pe o traiectorie care va permite resimțirea unei îmbunătățiri reale a calității vieții. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, la Radio Moldova, în contextul aprobării bugetului pentru anul viitor de către Guvern.
Creștere economică de 2.4% în 2026
Bugetul pentru 2026 se bazează pe o creștere economică prognozată de 2.4% și un Produs Intern Brut în valoare nominală de 377 de miliarde de lei. După patru ani dificili, marcați mai întâi de pandemie, apoi de criza energetică, cea a refugiaților și de întreruperea lanțurilor economice ca urmare a războiului din Ucraina, creșterea de 2.4% oferă un motiv de optimism.
„După Ucraina, Republica Moldova a fost țara cea mai afectată de război. După doi ani în care investițiile private doar au scăzut, acum avem șapte trimestre consecutive în care investițiile private cresc. Este și rezultatul unor politici care au stimulat reinvestirea profitului și îmbunătățirea mediului de afaceri”, a declarat ministrul în cadrul emisiunii „Zi de Zi”.
Creșterea de 2.4% este totuși una prudentă. Scenariile optimiste vizează o creștere de 2.8% pentru anul viitor și de 4% în 2027.
Buget cu accent pe investiții
Andrian Gavriliță a subliniat că jumătate din cheltuielile suplimentare prevăzute în bugetul pentru anul viitor sunt orientate spre investiții. Autoritățile consideră că doar investind și generând creștere economică pot fi realizate majorările „pe care le așteaptă și le merită cetățenii noștri”.
„Circa 3 miliarde vor merge doar în domeniul economiei. Vorbim de bani suplimentari pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii. Pentru agricultori avem circa 500 de milioane de lei suplimentar față de alocările din anii anteriori. Alocări suplimentare sunt prevăzute și pentru dezvoltarea regională, căi ferate și drumuri”, a subliniat Gavriliță.
Deși accentul este pus pe investiții, nu sunt neglijate nici plățile sociale. Circa 630 de milioane de lei sunt prevăzuți pentru învățământ, în baza angajamentelor anterioare. Ministrul a menționat, de asemenea, cheltuieli de aproape 600 de milioane de lei pentru sănătate și 400 de milioane pentru protecția mediului.
„Un moment foarte important, mai ales pentru anumite tipuri de instituții, îl reprezintă cele circa 400 de milioane prevăzute pentru achitarea datoriilor istorice legate de concediile neutilizate. Avem concedii acumulate de-a lungul anilor, care nu au fost plătite și pe care considerăm că este foarte important să le achităm cât mai curând, ca să putem face pe viitor majorări de salarii fără a fi limitați de angajamentele anterioare”, a punctat ministrul.
Costul de deservire a datoriei – principala provocare
Despre deficitul bugetar de 20.9 miliarde de lei, egal cu 5.5% din PIB, Andrian Gavriliță a remarcat că nu valoarea acestuia este îngrijorătoare, ci riscurile legate de costurile de finanțare. În ultimii ani, datoria este în creștere, de la 7% la circa 9%, iar autoritățile depun eforturi să o reducă.
„Aici trebuie să reducem, în special, costul datoriei interne. Sunt bani pe care îi împrumutăm de pe piața locală, iar problema este dublă: pe de o parte, împrumuturile sunt mai scumpe, pe de altă parte, statul concurează cu mediul de afaceri pentru acești bani. Aș spune că, în cadrul acestui buget, principala problemă cu care intrăm în 2026 este costul de deservire a datoriei, reducerea acestuia fiind unul dintre obiectivele principale”, a conchis ministrul.
Este nevoie de o creștere de 4–5 ori mai mare
Expertul economic Ion Preașcă a declarat, tot la „Zi de Zi”, că și anterior Republica Moldova a avut bugete cu deficit mare. Riscurile au fost permanente, însă, dacă fondurile din împrumuturi sunt investite eficient, poate fi obținută valoare adăugată pentru creștere economică. Analizând principalii indicatori bugetari, expertul a salutat schimbarea modelului de dezvoltare economică, din unul bazat pe consum într-unul axat pe investiții.
„Observăm o creștere a sumelor alocate pentru proiecte de infrastructură. Era o măsură așteptată și necesară, întrucât modelul actual al dezvoltării economice s-a epuizat”, a remarcat expertul. Totuși, Ion Preașcă susține că este nevoie de o creștere de 4–5 ori mai mare decât cea prognozată pentru „a putea ajunge din urmă statele care s-au integrat în Uniunea Europeană”.
În ceea ce privește majorările salariale, expertul consideră că acestea ar fi putut fi mai mari. Totuși, partea socială nu este afectată, spune el, aproape 40% din buget fiind orientat spre acoperirea cheltuielilor sociale.
„Nu se poate spune că statul nu are grijă. Problema este că nu sunt mai mulți bani în buget, iar nu e rezonabil să împrumuți ca să plătești salarii. Pentru a susține populația, trebuie mai întâi să câștigi”, a menționat Ion Preașcă.
Bugetul Republicii Moldova pentru anul viitor, aprobat de Guvern pe 4 decembrie, prevede venituri de 79.6 miliarde de lei și cheltuieli de peste 100.5 miliarde de lei.
Premierul Alexandru Munteanu l-a numit „bugetul investițiilor responsabile”. Investițiile capitale cresc cu 55%, apropiindu-se de 3 miliarde de lei.
Pentru realizarea măsurilor din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere Economică și pentru cheltuieli capitale, se preconizează alocarea unei sume de circa 5.6 miliarde de lei – o sumă record, potrivit autorităților.
CITIȚI ȘI:
„Fără modificări bruște”: Ministrul Finanțelor precizează politica fiscală pentru anul viitor
Amânarea TVA-lui la importul autovehiculelor, propusă de PAS. Expert: „Abuz și lipsă de coerență”
Stagflația macină R. Moldova de patru ani. Economist: Prețurile cresc – economia stagnează
Noi motoare de creștere: un scenariu optimist estimează avansarea PIB-ului cu 4.3% în 2028
