Cum se pregătește Muntenegru de aderarea la UE: investiții masive în energie verde, inclusiv pentru modernizarea termocentralei „Pljevlja”
Muntenegru face un pas important spre tranziția energetică și integrarea europeană, transformând vechea Termocentrală „Pljevlja” din nordul țării într-o unitate modernă, care să corespundă normelor ecologice. În ultimii ani, în acest proiect extrem de complex au fost investiți aproximativ 70 de milioane de euro, cu scopul de a reduce drastic impactul asupra mediului și de a schimba viitorul comunității locale.
În orașul Pljevlja se scriu, în prezent, ultimele pagini ale noii povești despre vechea centrală electrică. Lucrările finale la reconstrucția ecologică a Termocentralei „Pljevlja”, un simbol al dezvoltării industriale din trecut, sunt în plină desfășurare.
Directorul centralei precizează că proiectul este aliniat, în primul rând, cerințelor europene de mediu.
„Adaptăm centrala la cerințele de protecție a mediului, în conformitate cu Legea privind emisiile industriale și directivele UE. Rezultatul așteptat după reconstrucția ecologică este reducerea impactului negativ al Centralei Termoelectrice ‘Pljevlja’ asupra calității aerului, apei și solului”, a declarat Žarko Ćaćić, directorul Termocentralei „Pljevlja”, la emisiunea „Vector European”, de la Moldova 1.
Proiectul include mai multe sisteme și instalații moderne, printre care una dintre cele mai importante este instalația de desulfurare a gazelor arse, menită să reducă drastic emisiile nocive.
„Noi vom reduce impactul oxizilor de sulf nocivi de peste 30 de ori. Când oxizii de sulf intră în contact cu umezeala din plămâni, se formează acid sulfuric. Astfel, sunt afectate alveolele și se pot declanșa boli respiratorii cronice”, a explicat Ivan Starovlah, director adjunct pentru reconstrucția ecologică.
Totodată, autoritățile din domeniul energiei din Muntenegru atrag atenția că, pentru orașul Pljevlja, una dintre cele mai mari probleme de mediu nu o reprezintă doar termocentrala, ci și încălzirea individuală a locuințelor.
„De-a lungul timpului, am observat că principala cauză a poluării nu este centrala termoelectrică, ci instalațiile de ardere individuale, respectiv centralele de cartier care aveau anumite deficiențe tehnice la tratarea gazelor arse”, a declarat Bojan Đordan, director executiv interimar al companiei naționale de energie EPCG.
Reconstrucția ecologică a Termocentralei Pljevlja este doar una dintre componentele strategiei de decarbonizare a sectorului energetic. EPCG derulează proiecte ample de energie regenerabilă, de la instalarea panourilor solare pe acoperișuri, până la lucrări la hidrocentrala „Kruševo” și dezvoltarea parcului eolian Gvozd.
„Lucrările la parcul eolian Gvozd, pentru care ne așteptăm în curând la primii kilowați-oră, sunt în plină desfășurare și sperăm ca anumite instalații să fie finalizate și puse în funcțiune cât mai curând. Negocierile cu banca și ofertanții pentru a doua fază a parcului eolian Gvozd, cu încă 20 MW putere instalată, sunt în curs. Și, bineînțeles, ca sprijin major pentru întregul sistem de energie regenerabilă, vor fi sistemele de baterii, care vor fi un obiectiv important în 2026”, a mai declarat Bojan Đordan.
Ministrul Energiei, Admir Šahmanović, a explicat că investițiile sunt inevitabile, mai ales în contextul creșterii cererii de electricitate și al schimbărilor climatice.
„Investițiile sunt absolut necesare, pentru că anul trecut am înregistrat o creștere de 6% a cererii de electricitate, din cauza schimbărilor climatice și a prețului favorabil al energiei electrice, ceea ce determină tot mai mulți cetățeni să folosească încălzirea electrică, dar și din cauza creșterii prețului surselor de energie, precum lemnul și cărbunele. Avem, astfel, o provocare importantă. De asemenea, trebuie menționat că anul trecut a fost cel mai deficitar an din istoria Muntenegrului din punct de vedere hidrologic, ceea ce ne determină să avem un mix adecvat de tehnologii pentru a evita dificultățile viitoare”, a declarat ministrul.
Pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană este strâns legată de această tranziție energetică, susține oficialul.
„Ne dorim să oferim cetățenilor prețuri favorabile, atrăgând totodată investiții străine directe în domeniul construcției de centre de date mari, care să reprezinte o bază solidă pentru dezvoltarea tehnologiilor asociate inteligenței artificiale, fintech, blockchain și altor tehnologii de vârf”, a mai subliniat Admir Šahmanović.
Proiecte de modernizare a termocentralelor din R. Moldova
Și R. Moldova își modernizează sistemul energetic. În prezent, producția din surse termice acoperă aproximativ 20 la sută din consumul intern de energie electrică, iar majoritatea centralelor funcționează pe gaz natural și sunt integrate în sisteme de cogenerare.
Principala unitate este Termoelectrica Chișinău, care asigură energia termică pentru capitală, iar la Bălți funcționează Centrala Electrică cu Termoficare Nord.
În prezent, la Termoelectrica Chișinău este implementat un proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău (PIESACET-2). Valoarea proiectului este de 92 de milioane de euro, împrumut oferit de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Proiectul urmărește creșterea eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău inclusiv prin modernizarea generării energiei termice și electrice la CET 2 Sursa-1, prin reparația capitală a echipamentelor de înaltă presiune la turbinele blocului 2 și 3; instalarea unor unități eficiente de cogenerare (pe gaze) la CET Vest și CET Sursa 3 și instalarea transformatoarelor electrice și a instalațiilor de distribuție pentru conectarea la rețeaua urbană de la CET Vest la CET Sursa 3.
Un alt obiectiv vizează sporirea eficienței energetice în clădirile publice și rezidențiale, prin instalarea punctelor termice individuale și a rețelelor termice aferente în clădirile rezidențiale și publice selectate; reconstrucția sistemelor interne de distribuție a energiei termice și apei calde menajere în clădirile selectate prin trecerea de la distribuția verticală la cea orizontală pentru a permite controlul consumului de căldură la nivel de apartament, precum și reabilitarea termică a unor clădiri rezidențiale selectate cu sisteme de distribuție orizontală.
Și sistemul termoenergetic al municipiului Bălți este supus unor transformări, grație unui proiect de 15 milioane de euro, dintre care 8.5 milioane reprezintă un împrumut oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un milion de euro - împrumut concesional oferit de Fondul Verde pentru Climă și o componentă de 5.5 mln. euro pentru refinanțarea datoriei istorice față de furnizorul de gaze naturale.
Modernizarea urmărește creșterea calității serviciilor prestate locuitorilor din municipiu prin înlocuirea sistemelor învechite de distribuire pe verticală cu sisteme noi de distribuție pe orizontală a energiei termice, cu contorizare individuală a apartamentelor, care va asigura confortul termic prin gestionarea individuală a consumului de energie termică și restabilirea serviciului de încălzire a apei calde menajere.
Totuși, cea mai mare centrală rămâne MGRES de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile constituționale de la Chișinău.
