Studiu | Peste o treime din candidatele la alegerile din 2025 au fost victime ale violenței
Violența împotriva femeilor din politică continuă să fie o barieră extrem de mare pentru democrație. Cinci la sută din femeile care au candidat la alegerile parlamentare din 2025 au raportat forme de violență chiar în ziua alegerilor, 2% - incidente care au vizat familia, iar 35 la sută au afirmat că au fost afectate. Pe lângă violența psihologică, fizică, economică, s-a dezvoltat și alt tip de violență – cea în mediul online, arată datele unui studiu, elaborat de UN Women, cu sprijinul Suediei, prezentat marți, 9 decembrie, la Chișinău.
„Candidatele au spus că s-au confruntat cu violență - 32% s-au confruntat cu comentarii denigratoare, remarci de genul 'ce caută femeia în politică' sau ceva similar, 22 de procente s-au confruntat cu un limbaj ofensator pe alte criterii în afară de faptul că sunt femei. Majoritatea celor care au avut acest comportament agresiv erau simpatizanți sau simpatizante ale oponenților, precum și votanți. Profilul acestor persoane sunt în mare parte bărbați”, a declarat Elena Rățoi, una dintre autoarele studiului, consultantă la UN Women.
Secretara Comisiei Electorale Centrale, Dana Munteanu, a confirmat că, odată cu creșterea numărului de femei care candidează, s-a acutizat fenomenul violenței împotriva femeilor în politică: „Această formă de violență nu este doar o problemă individuală sau experiență izolată. Reprezintă o amenințare directă la adresa participării egale în procesele electorale și la integritatea instituțiilor democratice. (...) Ne angajăm să consolidăm mecanismele de prevenire, monitorizare și reacții la situațiile care afectează integritatea procesului electoral și participarea femeilor”.
Activista Ludmila Adamciuc, aleasă deputată la alegerile parlamentare din 28 septembrie curent, a afirmat, la rândul ei, că, atunci când o femeie se autocenzurează, când renunță la dezbateri publice, când evită evenimente publice sau se retrage definitiv din viața politică, este un semn de alarmă.
„Nu am un parcurs foarte lung în politică, dar am un parcurs mai lung în mediul online. Reacțiile care le-am avut din momentul în care am anunțat public că voi candida în calitate de deputată m-a făcut să înțeleg de la zero ce înseamnă violența digitală. Având atunci un copil de trei luni, evident toate mesajele erau: 'du-te acasă și crește-ți copilul'. Discriminarea potrivit căreia locul femeii este acasă să-și crească copiii este primul obstacol cu care se confruntă majoritatea femeilor atunci când ies în mediul public. În Parlament, vom continua să consolidăm legislația, să monitorizăm aplicarea ei, să ne asigurăm că mecanismele de protecție funcționează. Vom studia atent recomandările legislative ale studiului, iar determinarea noastră este de a lupta împotriva tuturor formelor de violență”, a spus Ludmila Adamciuc.
Șefa Secției cooperare pentru dezvoltare de la Ambasada Suediei la Chișinău, Maria Tropp, a subliniat, la același eveniment, că în R. Moldova trebuie create condițiile necesare pentru ca femeile să se poată implica în politică.
„Participarea femeilor și a bărbaților în politică, accesul femeilor la leadership sunt esențiale pentru o dezvoltare durabilă a țării. Participarea femeilor în politică este dreptul fundamental al fiecăruia și este o condiție pentru o democrație adevărată. Violența împotriva femeilor rămâne o barieră pentru participarea lor pe deplin în viața publică. Toate tipurile de violență țin să descurajeze femeile de a se implica în politică”, a menționat Maria Tropp.
Potrivit Studiului național privind violența împotriva femeilor în politică în R. Moldova, vârsta medie a femeilor candidate la alegerile parlamentare din 2025 a fost de peste 49 de ani. Din numărul total al acestora, 35 la sută aveau studii superioare și 58% - cu studii postuniversitare. Totodată, 62 la sută din aceste femei erau căsătorite, iar patru la sută - într-o relație stabilă.
Studiul mai arată că 70 la sută dintre femei au candidat pentru prima oară, 37% - pentru a schimba lucrurile în țară, iar 17% - pentru a contribui la dezvoltarea țării.
Cele mai răspândite teme abordate de candidate în campanie au fost integrarea europeană și nivelul de trai, urmate de problemele din economie și agricultură, sărăcie, problemele sociale, sănătatea și educația.
În cadrul Studiului național privind violența împotriva femeilor în politică în R. Moldova au fost chestionate peste 100 de femei care au candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
CITIȚI ȘI:
