Opinie: Pentru a depăși criza din agricultură, Fondul de subvenționare trebuie dublat
Lipsa mecanismelor de finanțare, întârzierile la plata subvențiilor și lipsa unui moratoriu asupra executărilor silite sunt principalele probleme ale agricultorilor, susține fermierul Sergiu Stefanco, deputat al Partidului „Democrația Acasă” (PDA). Parlamentarul a declarat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că, într-un an marcat de secetă, producătorii agricoli achită în continuare taxe și impozite, dar nu au acces la fonduri care să le permită să supraviețuiască.
„Nicăieri, în nicio țară europeană, fermierii nu plătesc acciza la motorină. Ca să înțelegeți dumneavoastră, acciza totală a motorinei depășește două miliarde de lei. Luând în considerare că 70% din motorină este folosită de către fermieri, un calcul simplu arată că înregistrăm un miliard și jumătate de acciză plătită de fermieri și încasată de stat, nereturnată fermierilor. Și noi discutăm despre Fondul de subvenționare de 1.7 miliarde, practic e pe același cântar”, a comparat Sergiu Stefanco, la postul public de televiziune.
Deputatul susține că „statul încasează TVA și accize”, dar nu creează mecanisme echitabile de subvenționare.
„Practic, nu au fost implementate mecanisme prin care fermierii să supraviețuiască unei concurențe neloiale sau anumitor cataclisme, cum este seceta. Patru ani la rând nu poate să reziste nimeni, absolut. Cel mai interesant e că statul, începând cu importurile de îngrășăminte, semințe, erbicide, piese de schimb, motorină, TVA-ul, acciza, încasează toți banii. După care lasă fermierii, practic, fără soluții, fără mecanisme de refinanțare măcar din partea sistemului bancar”, a punctat Stefanco.
Potrivit deputatului, în urma celor patru ani de secetă multe dintre companiile mici și mijlocii au falimentat și au rezistat doar cele care au avut acces la credite ieftine.
„Au rezistat gospodăriile și întreprinderile care au avut acces la bani mai ieftini, întreprinderi cu capital străin sau întreprinderi care s-au dezvoltat până a intra în perioada de criză. Cel mai tare au avut de suferit fermierii mici și mijlocii, care nu au avut acces la bani ieftini pe termen lung, care sunt în zonele secetoase și nu au reușit să se retehnologizeze”, a precizat aceeași sursă.
Deputatul a reclamat că legea privind impunerea moratoriului, votată în 2024, ar avea lacune.
„Creditori nu sunt doar băncile, dar furnizorii de inputuri, furnizori de piese de schimb, utilaje și tehnică agricolă. Toți absolut sunt creditori. O să avem probleme din partea lor. O parte dintre fermieri nu sunt onești și profită de acest moratoriu. Anul trecut, am avut Legea moratoriului votată în două lecturi și promulgată, în timp ce fermierii protestau în stradă că aceasta nu e funcțională și are lacune. Iar, după un an de zile, suntem acuzați că noi am cerut acea lege. Ea trebuie să fie funcțională, să fie respectată de către toate părțile”, atenționează acesta.
Stefanco a anunțat că și inițiativa legislativă ce prevede constituirea camerelor agricole va fi atacată la Curtea Constituțională.
„Cea mai mare nemulțumire a fermierilor e că vor fi obligați să fie membri ai camerei agricole, dacă nu – nu vor avea acces la instrumente financiare, subvenții. În plus, vor fi obligați să plătească cotizație, luând în considerare că fermierii duc o povară financiară foarte grea. Aceasta încalcă dreptul la libera asociere. Cu siguranță, va fi contestată la Curtea Constituțională, ca să se expună asupra legitimității acestei legi”, a mai explicat el.
La finalul interviului, deputatul a mai precizat că politicile publice prioritizează zootehnia, iar fermierii care au făcut investiții anterior rămân fără subvenții.
„Ca să depășim această criză și aceste restanțe, este necesar ca Fondul de subvenționare să ajungă la 3.5 miliarde de lei. Această posibilitate statul nu o are. Atunci, Guvernul să-și asume și să anuleze acea hotărâre prin care a dat prioritate anumitor domenii, precum este zootehnia. Pentru că noi avem situația când un fermier a făcut o investiție în 2023 - 2024, vorbim de subvenții postinvestiționale, și restanța se ridică la 1.3 miliarde de lei. Și în aceeași situație avem fermieri din domeniul zootehniei, care au depus dosarul în 2025 și subvenția deja este achitată. Se creează o neconcordanță între fermieri”, a încheiat Sergiu Stefanco.
Pe 10 decembrie, fermierii din sudul R. Moldova, ale căror pământuri au fost afectate de secetă și se simt excluși din programele de creditare, au organizat un protest în fața Guvernului, reclamând o „situație catastrofală” în agricultură. Aceștia au amenințat că vor ieși cu tractoarele la protest, dacă revendicările nu le vor fi îndeplinite până la începutul săptămânii viitoare.
Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a anunțat că autoritățile lucrează deja la un proiect de lege menit să oprească executările silite, însă a subliniat că agricultorii vor trebui să-și plătească datoriile.
De menționat că proteste similare au avut loc și în decembrie 2024, agricultorii manifestându-și atunci nemulțumirea față de acțiunile autorităților vizavi de fermierii afectați de secetă, precum și de rambursarea TVA-ului.
CITIȚI ȘI:
