Fermierii din sudul R. Moldova, care au suferit pierderi din cauza secetei, despăgubiți de Guvern: „Avem un proiect de hotărâre”
Fermierii din sudul Republicii Moldova se confruntă cu cele mai mari dificultăți, iar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) examinează posibilitatea oferirii unor măsuri suplimentare de sprijin. Ministra Ludmila Catlabuga a declarat, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1, că situația climatică și pierderile înregistrate în teritoriu justifică nemulțumirile agricultorilor, iar autoritățile lucrează la dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față secetei și altor fenomene extreme.
„Situația climatică ne dă bătăi de cap”, iar presiunea resimțită în teren necesită măsuri adecvate, a declarat Ludmila Catlabuga.
Potrivit ei, impactul cel mai grav se observă în sudul țării, unde pierderile au fost mult mai pronunțate decât în alte regiuni, fapt de care s-a convins după ce a vizitat regiunea.
Ministra a precizat că autoritățile au centralizat toate datele privind pagubele raportate de fermierii din sudul republicii, iar Guvernul pregătește o hotărâre privind sprijinirea acestora.
„Am colectat toate actele de constatare a pagubelor care au fost în sud. Sunt cinci localități cele mai afectate și avem un proiect de hotărâre de Guvern. Vedem cum derulează procesul și cum acceptă Guvernul să putem susține în continuare”, a menționat Catlabuga, la postul public de televiziune.
În același timp, ministra a punctat că fermierii rămân implicați în procesul de consultare, chiar și în contextul protestului din 10 decembrie: „Ministerul nu a lipsit de la discuții cu fermierii niciodată”.
Potrivit Ludmilei Catlabuga, MAIA lucrează în prezent la dezvoltarea unui instrument nou de gestionare a riscurilor climatice, planificat să fie implementat în anul 2026. Acesta ar urma să ofere fermierilor mecanisme mai eficiente pentru a face față secetei și altor fenomene extreme.
„Pentru 2026, prioritar este să avem un instrument de gestionare a riscurilor, care urmează să fie elaborat și supus consultărilor”, a precizat ministra.
O altă direcție importantă rămâne modernizarea sistemelor de irigații, un element-cheie pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice.
„Avem progrese mari ce țin de sistemele de irigații, infrastructură și de accesul la apă”, a menționat Catlabuga, adăugând că accesul la surse de apă devine o condiție esențială a dezvoltării agricole.
Totodată, oficială a declarat că 2025 a fost un an record pentru subvenții, fondul de sprijin depășind 1.9 miliarde de lei, iar investițiile raportate de fermieri au atins peste 7 miliarde de lei. Ministra afirmă că subvențiile sunt încă parte obligatorie din planurile de afaceri ale producătorilor, însă obiectivul este ca în câțiva ani acestea să fie un instrument suplimentar, nu o necesitate anuală.
„Astăzi fermierii sunt la acea etapă când sunt nevoiți să pună subvențiile ca parte componentă a unui business plan. Sperăm foarte mult ca, în câțiva ani, subvențiile să nu mai fie o componentă obligatorie, ci o lansare de start-up”, a declarat Catlabuga.
În contextul revendicărilor înaintate de fermieri la ultimul protest, inclusiv anularea Legii Camerelor Agricole, ministra Ludmila Catlabuga a accentuat că implicarea agricultorilor în procesul de elaborare a politicilor rămâne prioritară pentru minister, iar consultările vor continua.
Fermierii din sudul R. Moldova, ale căror pământuri și culturi au fost afectate de secetă au organizat, pe 10 decembrie, un protest în fața Guvernului, reclamând o „situație catastrofală” în agricultură.
Invitat la emisiunea „În Context” de la Moldova 1, deputatul Sergiu Stefanco a declarat că fermierii se confruntă cu lipsa mecanismelor de finanțare, întârzieri la plata subvențiilor și absența unui moratoriu funcțional asupra executărilor silite.
El a afirmat că acciza totală la motorină depășește două miliarde de lei, dintre care aproximativ 1.5 miliarde sunt plătite de fermieri, în timp ce Fondul de subvenționare este de 1.9 miliarde.
Potrivit lui Stefanco, pentru a depăși „criză” din domeniul agriculturii, este necesar ca Fondul de subvenționare să ajungă la 3.5 miliarde de lei.
**CITIȚI ȘI:
