DECLARAȚIE | „Dacă Rusia oprește livrarea gazelor în regiunea transnistreană, putem discuta despre reintegrarea țării”
Starea de urgență economică revine în regiunea transnistreană, pe fondul dificultăților de livrare a gazelor naturale. Trei dintre cele mai mari întreprinderi industriale din stânga Nistrului au fost oprite, zeci de mii de oameni au intrat în șomaj tehnic, iar bugetul regiunii pierde milioane. În acest context, experții întrevăd o posibilă fereastră de oportunitate pentru Chișinău în soluționarea conflictului transnistrean.
Invitații emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, ediția din 16 decembrie, au amintit că reintroducerea stării de urgență economică în stânga Nistrului nu este un episod izolat, ci un simptom al declinului structural al modelului economic transnistrean, construit pe gaz ieftin și subvenții politice.
Așa-zisele autorități de la Tiraspol au anunțat reintroducerea stării de urgență în economie. Un „decret” urmează să fie semnat de liderul regimului separatist, Vadim Krasnoselski, și transmis spre aprobare așa-numitului soviet suprem.
Potrivit presei din regiune, decizia este motivată de dificultăți în procesul de livrare a gazelor naturale. Pentru a asigura consumul populației, administrația de la Tiraspol a impus restricții severe pentru sectorul industrial.
Drept urmare, trei întreprinderi-cheie – Combinatul de ciment din Râbnița, Uzina metalurgică moldovenească și Combinatul de textile – și-au suspendat activitatea, iar angajații au fost trimiși în șomaj tehnic.
Robinetul cu gaze pentru Tiraspol, închis prin sancțiunile internaționale impuse Rusiei
Analistul în domeniul energetic și bancar, Sergiu Tofilat, afirmă că situația actuală scoate la iveală o vulnerabilitate structurală veche de decenii.
„Rusia a redus livrările de gaz și Tiraspolul, în peste 30 de ani, nu a fost capabil să construiască o economie sustenabilă ca ei să poată procura gaz sau energie din altă parte. Deci, ei sunt totalmente dependenți de robinetul de la Moscova”, a remarcat Sergiu Tofilat la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Potrivit lui Tofilat, criza energetică actuală nu este doar o problemă economică, ci și una strategică, oferind „oportunități” Chișinăului.
„În același timp, aceasta ne oferă nouă perspective. Orice criză aduce și oportunități. Pentru noi, oportunitățile sunt că, dacă se oprește livrarea gazelor, putem discuta despre reintegrarea țării”, a precizat Tofilat, la postul național de radio.
Potrivit analistului politic Anatol Țăranu, dificultățile actuale de aprovizionare cu gaze sunt strâns legate de sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse.
„Rusia este nevoită să jongleze cu diverse companii, fiindcă Rusia se află sub sancțiuni internaționale. Inclusiv orice tranzacție financiară care asigură regiunea transnistreană cu gaze printr-o firmă maghiară (…) se găsește sub pericol de a nimeri sub toporul sancțiunilor”, a precizat analistul.
Anatol Țăranu a amintit, în context, că Uniunea Europeană a oferit un grant de 60 de milioane de euro pentru a ajuta regiunea din stânga Nistrului să depășească criza energetică, bani pe care Tiraspolul i-a respins, deocamdată.
Analistul consideră că, din punct de vedere politic, Rusia va continua să susțină regiunea transnistreană, însă nu mai are instrumente directe pentru a face acest lucru.
„Atât timp cât se va păstra politica actuală a Moscovei, această tendință spre restabilirea așa-numitei lumi ruse, Moscova va continua la infinit să livreze gratuit gaze regiunii transnistrene. Problema este că ei nu au acces direct, nu au conductă directă pentru a pompa gaze și sunt nevoiți să găsească căi de ocolire. Aceste căi de ocolire se găsesc în zona de responsabilitate și influență a acelor factori care ar putea să îngreuneze la maximum funcționarea acestei scheme”, a punctat Țăranu.
Oamenii părăsesc regiunea separatistă
Dincolo de cifre și decizii politice, efectele crizei sunt resimțite direct de populația regiunii. Cofondatorul și redactorul-șef al proiectului media MOST, Evgheni Ceban, spune că principala stare de spirit este oboseala și lipsa oricărei perspective.
„Primul sentiment pe care-l au oamenii este că ei sunt obosiți de această incertitudine politică, a vieții. Ei nu au încredere în viitor, pentru că practic în fiecare lună este această problemă cu gazele. Ei trăiesc într-o zonă gri”, a precizat Ceban, la Radio Moldova.
Potrivit jurnalistului, nemulțumirea nu se manifestă prin proteste, ci prin plecări zilnice peste Nistru, mai exact - pe malul drept.
„Ei protestează prin migrație zilnic. Dacă ar exista un tren de la Tiraspol la Chișinău, care să plece dimineața și să revină seara, nu va rămâne niciun lucrător pe malul stâng, deoarece salariile sunt mai mari, practic de două ori”, a comparat Evgheni Ceban.
În acest context, Țăranu a pledat, la „Spațiul Public” pentru o abordare strategică din partea Chișinăului, întrucât situația din regiune ar putea „să afecteze niște interese economice”.
„Trebuie să ne așezăm la masă și să facem un plan. (...) O direcție este partea diplomatică. De ce de pe acum nu am începe să pregătim o conferință națională care ar putea să abordeze problema soluționării politice a conflictului transnistrean? Și a doua - indiscutabil, partea informațională. Iată emisiunea noastră de astăzi se înscrie perfect în ceea ce, de fapt, trebuie să facă politica informațională a Chișinăului în raport cu Transnistria”, a punctat Anatol Țăranu.
Context economic fragil în stânga Nistrului:
• Veniturile bugetului regiunii transnistrene s-au redus cu 92 de milioane de ruble în primele nouă luni ale anului;
• „Exporturile” au scăzut cu 22%, iar „importurile” – cu 19%;
• În pofida crizei, pentru așa-zisele alegeri prezidențiale din 13 decembrie 2026 sunt prevăzute 15,4 milioane de ruble.
CITIȚI ȘI:
