Ministrul Justiției rămâne membru de drept în CSP până la 1 ianuarie 2028: termen extins cu doi ani de Parlament
Ministrul Justiției își va păstra calitatea de membru de drept al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) până la 1 ianuarie 2028. Prelungirea termenului cu doi ani este prevăzută într-un pachet legislativ votat de Parlament în prima lectură, în ședința din 18 decembrie.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a declarat în plen că extinderea perioadei tranzitorii privind încetarea treptată a mandatului membrului de drept al CSP este necesară pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului de reformă, fără a afecta echilibrul dintre puterea executivă, puterea legislativă și sistemul organelor procuraturii.
„Prin acest proiect nu se introduc competențe noi pentru ministrul Justiției și nu este afectată independența funcțională a procurorilor. Inițiativa vizează exclusiv menținerea unui cadru temporar de cooperare instituțională, până la finalizarea procesului de consolidare a mecanismului de autoadministrare”, a subliniat parlamentara.
Potrivit Veronicăi Roșca, această soluție va oferi continuitate procesului amplu de reformă și va preveni apariția unui vid instituțional care ar putea periclita desfășurarea proceselor de monitorizare și coordonare interinstituțională.
Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a calificat extinderea cu doi ani a perioadei în care ministrul Justiției rămâne membru al CSP drept „o antireformă” și o amânare a îmbunătățirilor asumate. El a declarat că independența Procuraturii poate fi asigurată doar prin eliminarea factorului politic din organele de reglementare.
La rândul său, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, deputat în fracțiunea „Alternativa”, a afirmat că influența politică se exercită nu doar prin vot, ci și prin „prezență, prin agendă și prin semnal”. Potrivit acestuia, CSP este format din 11 membri, dintre care șase nu sunt procurori, inclusiv ministrul Justiției.
„Acești 11 membri decid soarta a aproape 700 de procurori din întreaga țară: cine este promovat, cine este sancționat, cine rămâne și cine pleacă. Doar cinci din cei 11 membri sunt procurori. Prin urmare, ponderea nu aparține profesiei, ci politicului, iar procurorii sunt minoritari în propriul lor Consiliu”, a declarat Stoianoglo, adăugând că, în formula actuală, ministrul Justiției „poate înclina balanța, poate bloca sau grăbi decizii”.
Aceeași opinie a fost exprimată și de deputatul fracțiunii Partidului Socialiștilor, Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Parlamentului, care a susținut că, sub pretextul continuării reformei, guvernarea își legitimează prelungirea controlului politic asupra CSP.
Opoziția consideră că ministrul Justiției trebuie să se retragă din CSP la 1 ianuarie 2026, așa cum prevede legislația în vigoare.
Supus votului, proiectul a fost susținut de 56 de deputați: 55 din majoritatea parlamentară și un deputat al PSRM.
Prin aceeași lege, termenul-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor este extins până la 31 august 2026, iar lista subiecților vizați va fi completată cu o nouă categorie – judecătorii din Colegiul specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău și candidații la funcția de judecător în acest colegiu.
Alte prevederi ale legii stabilesc includerea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile privind suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitor.
CITIȚI ȘI:
